Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, vineri, 15 ianuarie 2021, la Muzeul Memorial "Nicolae Grigorescu" intrarea este liberă. Astfel, între orele 9.00-17.00, puteți vizita casa memorială a marelui pictor care a ales să trăiască la Câmpina din 1890 și până la sfârșitul vieții sale.
În muzeul de la Câmpina se află obiecte personale, fotografii, scrisori, picturi și desene (peste 100 de lucrări) ale lui Nicolae Grigorescu. Puteți vizita camera de zi (sufrageria) unde maestrul își primea prietenii, pe Ion Luca Caragiale, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Alexandru Vlahuță, George Coșbuc, Octavian Goga, dr. C. I. Istrati și alții. Puteți vizita biblioteca, în a cărei colecție de carte s-au păstrat volume cumpărate de pictor de-a lungul întregii vieți, cu un conținut foarte divers: artă, literatură, geografie, istorie, incluzând și exemplare rare, începând de la 1673. Și, bineînțeles, puteți vizita atelierul maestrului, impresionant, în simplitatea lui.
Casa originală, în care a trăit și pictat Nicolae Grigorescu, a ars complet în 1918, în timpul ocupației germane din primul război mondial, dar a fost reconstruită în perioada 1954 - 1955 după planurile inițiale, după fotografii și mărturii, sub îndrumarea fiului marelui pictor, Gheorghe Grigorescu, iar din 1957 a fost deschisă publicului. Muzeul Memorial "Nicolae Grigorescu" vă așteaptă pentru a vă introduce în universul marelui artist.

Sâmbătă dimineață a început o nouă ediție a „Serbărilor Toamnei”, iar deschiderea a fost prilejul premierii elevilor și sportivilor cu rezultate deosebite.

Ani Bradea este autoarea mai multor volume de poezie, interviuri și critică de artă. Literatura sa a trecut și granițele limbii române: volumul „Poeme din zid” a fost tradus în italiană și germană, iar proiectele sale dedicate românilor din diaspora au ajuns în numeroase orașe europene.

Seratele Culturale Elstar s-au reluat cu un nou sezon, prima carte lansată în această toamnă fiind „Drumul spre sine. Însemnări despre psihanaliză ca mod de a trăi” de Ioana Scoruș, apărută la Editura Humanitas.

În centrul încăperii se află o lampă aprinsă. În jurul ei, așezate în cerc, femeile din Provița de Sus vorbesc despre cusut, despre anii de lucru, despre cooperativă, familie, bani, greutăți și despre felul în care un meșteșug se transmite de la o generație la alta. Unele poartă ii, altele țin în poală pânze cusute. Fotografiile surprind adesea mâinile: împreunate, odihnite una peste alta, ridicate pentru a întări o poveste sau pentru a reface un gest învățat cu zeci de ani în urmă.