La 24 Ianuarie 2018 se împlinesc 159 de ani de la Unirea Principatelor Române. "Mica Unire" de la 1859 este considerată primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român. Primăria și Consiliul Local Câmpina vă invită miercuri, la ora 11.00, în Parcul de la Ceas, pentru a dansa cu toții Hora Unirii.
Manifestarea va începe cu dansuri populare interpretate de ansambluri folclorice de la unitățile de învățământ din municipiu. Apoi, câmpinenii vor fi invitați să se prindă în Hora Unirii alături de copii și, desigur, de reprezentanții administrației publice.
“Mica unire” a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și a reprezentat Moldovei cu Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești. Unirea a fost legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoașterea unirii depline, crearea primului parlament unic al României și primului guvern unitar, prin reformele sale (adoptarea primei Constituții românești, reforma electorală, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, reforma învățământului etc) domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României.

Sâmbătă, în prima zi a Festivalului „Serbările Toamnei” de la Câmpina, după festivitatea de premiere a elevilor și sportivilor, a fost momentul unor copii frumoși și talentați să urce pe scenă.

Dincolo de momentele oficiale și momentele artistice, „Serbările Toamnei” au însemnat și un adevărat târg, unde puteai găsi de la diverse mâncăruri, până la obiecte de artizanat, bijuterii, dar și un stand al... Jandarmeriei.

Sâmbătă dimineață a început o nouă ediție a „Serbărilor Toamnei”, iar deschiderea a fost prilejul premierii elevilor și sportivilor cu rezultate deosebite.

Ani Bradea este autoarea mai multor volume de poezie, interviuri și critică de artă. Literatura sa a trecut și granițele limbii române: volumul „Poeme din zid” a fost tradus în italiană și germană, iar proiectele sale dedicate românilor din diaspora au ajuns în numeroase orașe europene.