În Anul Centenarului Marii Uniri, autoritățile câmpinene au decis să iasă din tipar și să marcheze Ziua Drapelului Național într-un mod aparte. Astăzi, la împlinirea a 170 de ani de când Guvernul revoluționar de la 1848 a decis ca tricolorul - roșu, galben și albastru - să fie steagul național al tuturor românilor, un drapel uriaș, de 100 de metri, a fost purtat pe bulevardul central al municipiului de 100 de elevi de la liceele câmpinene, lor alăturându-li-se membri ai Asociației "Cultul Eroilor", dar și simpli cetățeni, veniți să asiste la eveniment.
Manifestările dedicate Zilei Drapelului Național au debutat cu sfințirea drapelului la Biserica "Sfânta Treime", apoi ridicarea lui pe catargul din centrul localității în prezența primarului Horia Tiseanu, a viceprimarului Adrian Pițigoi, a altor oficialități locale, a multor câmpineni de toate vârstele. Garda de Onoare a fost formată din pompieri militari și un detașament de la Școala de Agenți de Poliție "Vasile Lascăr". Despre semnificația zilei de 26 iunie a vorbit col (r) Marian Dulă, președintele Asociației "Cultul Eroilor". Au urmat câteva momente artistice (cântece patriotice și dansuri populare) susținute de elevi din municipiu. (video)
În Parcul Milia au fost lansate spre cer 100 de baloane roșii, galbene și albastre, iar apoi a început defilarea pe Bulevardul Carol I, coloana fiind deschisă de cele două detașamente de pompieri și elevi ai Școlii de Poliție, în urma cărora a fost purtat drapelul fluviu, lung de 100 de metri și lat de 4,5 metri, realizat special pentru această zi de sărbătoare. Indiferent de dimensiunile sale, Tricolorul este un simbol național mai vechi decât România Mare și care i-a însuflețit pe români în momentele de cumpănă ale istoriei. Este un simbol al unității și identității românești, care trebuie respectat și onorat de fiecare dintre noi.

Sâmbătă dimineață a început o nouă ediție a „Serbărilor Toamnei”, iar deschiderea a fost prilejul premierii elevilor și sportivilor cu rezultate deosebite.

Ani Bradea este autoarea mai multor volume de poezie, interviuri și critică de artă. Literatura sa a trecut și granițele limbii române: volumul „Poeme din zid” a fost tradus în italiană și germană, iar proiectele sale dedicate românilor din diaspora au ajuns în numeroase orașe europene.

Seratele Culturale Elstar s-au reluat cu un nou sezon, prima carte lansată în această toamnă fiind „Drumul spre sine. Însemnări despre psihanaliză ca mod de a trăi” de Ioana Scoruș, apărută la Editura Humanitas.

În centrul încăperii se află o lampă aprinsă. În jurul ei, așezate în cerc, femeile din Provița de Sus vorbesc despre cusut, despre anii de lucru, despre cooperativă, familie, bani, greutăți și despre felul în care un meșteșug se transmite de la o generație la alta. Unele poartă ii, altele țin în poală pânze cusute. Fotografiile surprind adesea mâinile: împreunate, odihnite una peste alta, ridicate pentru a întări o poveste sau pentru a reface un gest învățat cu zeci de ani în urmă.