Potrivit unor date oficiale puse la dispoziția ziarului "Gândul" de Parchetul General și Curtea Supremă de Justiție, din noiembrie 2024 - ziua primului tur al alegerilor prezidențiale și până la 16 septembrie 2025 - ziua trimiterii în judecată a dosarului "Georgescu", statul român a pus în executare nu mai puțin de 2.843 mandate de siguranță națională.
La nivelul ultimilor trei ani, cifrele oferite de ÎCCJ sunt și mai înfiorătoare: 8.603 mandate de supraveghere au fost emise de judecătorii specializați ai ÎCCJ. Totul s-a petrecut la cererea structurilor de informații, a trecut prin Procurorul General al României și a fost aprobat de Curtea Supremă de Justiție din România. Nicio solicitare nu a fost respinsă nici de Parchet, nici de judecătorii ÎCCJ. Spre deosebire de America, în România, filtrul care ar trebui să protejeze drepturile și libertățile oamenilor nu există, scrie “Gândul”.
Mandatul de siguranță și securitate națională înseamnă, practic, supravegherea continuă a unei persoane, mai exact: interceptarea și înregistrarea comunicațiilor respectivelor persoane și a celor cu care intră în contact; căutare de informații oriunde acestea se află, ridicare și repunere la loc a unor obiecte, inclusiv în spații private; instalare de tehnică de interceptare filaj, localizare, urmărire prin GPS; interceptare de trimiteri poștale, obținerea de informații privind tranzacțiile financiare.
Potrivit aceleiași surse, cantitatea de informație strânsă de instituțiile statului român prin 2.843 de mandate este uriașă. Cu un minimum de 20 de persoane fizice pe un mandat, calculul duce la peste 55.000 de persoane vizate. Spre deosebire de România, în Statele Unite ale Americii, toate aceste date – pentru că țin de drepturile și libertățile persoanelor și de filtrul instanței – sunt publice și ușor accesibile. În Statele Unite, există filtru al judecătorilor în instanța FISA și poți accesa de la un click distanță inclusiv dosarele și rapoartele care sunt pe rolul instanțelor. Prin comparație, în America, cu o populație de 18 ori mai mare decât a României și cu un angrenaj de securitate național complex, au fost emise anul trecut 356 mandate, de opt ori mai puține mandate de supraveghere pe motiv de securitate națională decât s-au emis la București în mai puțin de un an.
(Sursă - Gândul, Foto - Inquam Media)

Criza apei din Prahova este pe sfârșite... Acum, ar trebui să urmeze tragerea învățămintelor din această experiență neplăcută și nedorită.

În seara de joi, 11 decembrie, pe DN1, zona Breaza, a avut loc un accident rutier.

Un tânăr de 18 ani, din Florești, nu s-a asigurat la traversarea căii ferate, chiar în apropierea gării din localitate, și a fost acroșat de trenul care circula pe ruta București Nord - Cluj-Napoca.

Evaluarea rezultatelor analizelor de laborator a probelor prelevate de Direcția de Sănătate Publică Județeană Prahova din cinci sisteme de distribuire a apei a arătat încadrarea în valorile admise conform normelor în vigoare.