Trei decenii de la Revoluție. Reconstituirea ieșirii în stradă la Câmpina, cu Adrian Dochia, chiar de pe terasa Casei Tineretului

”Da, au trecut, iată, 30 de ani... Pe vremea aceea lucram la Turnătorie, mă ocupam și de o brigadă artistică și chiar îmi amintesc că am reușit să retransmitem în direct, pe circuitul nostru intern, ceea ce se transmitea la televizor. Așa am văzut fuga lui Nicolae Ceaușescu. Știu că se făceau apeluri să ieșim în stradă și să confirmăm astfel că suntem de acord cu ceea ce se întâmplă. Inițial, am vorbit cu directorul fabricii, care ne-a spus că poate ar fi mai bine să stăm liniștiți, că nu se știe ce se poate întâmpla. Dar fiind așa, mai tineri, mai revoluționari, am hotărât să ieșim în stradă. Ne-am strâns în fața cantinei, am format un fel de lanțuri, pe mai multe rânduri, ne țineam de brațe, am luat și un steag și am plecat spre centru. Pe drum ne-am întâlnit cu cei de la Uzina Mecanică, un grup foarte mare de muncitori de la ACC și am mers împreună. Vă spun sincer că nu mai știu de ce s-a ajuns la Casa Tineretului, cred că ne-am gândit că aici este spațiul mai mare, mai larg. Aici ni s-a pus la dispoziție sistemul de sonorizare și am fost unul dintre cei care au urcat pe această copertină. Am fost mai mulți cei care am vorbit mulțimii. Simțeam în acele momente că oamenilor trebuie să li se spună ceva, că într-un fel trebuie liniștiți, că trebuie să calmăm cumva spiritele, pentru că niciunul dintre noi nu mai trecusem prin așa ceva, era o teamă, dar și o emoție generală”, rememorează Adrian Dochia evenimentele din 22 decembrie 1989. (video)

Adrian Dochia își amintește și de unele momente mai tensionate din acea zi: "Imediat după ce am plecat de la Turnătorie, chiar la calea ferată din apropierea Liceului Mecanic, din fața noastră au venit în viteză două Dacii negre, așa cum avea securitatea pe vremea aceea. Nu am aflat niciodată ce era cu ele, cine era în ele, cert este că atunci când ne-au văzut pe toată lățimea străzii, când au văzut probabil cât de mulți eram, au frânat, s-au întors și au dispărut. Apoi, chiar la Casa Tineretului, la un moment dat a apărut și un detașament sau o grupă de militari de la unitatea de securitate, actuala unitate de jandarmi. Au venit către noi și atunci spiritele s-au încins. Am fost mai mulți care am avut inspirația să-l chemăm la microfon pe șeful dispozitivului, a urcat aici sus și a vorbit la microfon, a îndemnat la calm și a dat asigurări că nu se va întâmpla nimic, ceea ce a fost benefic, pentru că lumea începusă să devină destul de agitată”. (video)
Câmpinenii ieșiți în stradă știau deja ce s-a întâmplat la Timișoara, știau ce a fost la București, aflaseră deja de la televizor de fuga familiei Ceaușescu și așteptau cu sufletul la gură să afle dacă dictatorul a fost sau nu prins, lucru care s-a și întâmplat ulterior. "Noi voiam să arătăm că și de aici, de la Câmpina, sprijinim revoluția. Oamenii erau bucuroși că regimul comunist era dat jos, dar în același timp erau și destul de iritați, parcă voiau să facă mai mult, era și o anumită tensiune, mai ales atunci când a venit jandarmeria. Se făceau apeluri repetate la calm, tocmai pentru că se simțea tensiunea oamenilor și erau mulți oameni în stradă, foarte mulți", a mai afirmat Adrian Dochia. O parte dintre cei care ieșiseră în stradă au rămas la Casa Tineretului, alții au plecat la Primărie pentru a ține sub control principala instituție publică din localitate. "Spre seară, când lucrurile s-au mai liniștit, am plecat acasă pentru că soția mea era însărcinată, urma să nască, a născut în ianuarie. Era acasă într-o stare tensionată, prinsă de evenimente, normal, astfel că restul revoluției l-am văzut la televizor”, a adăugat Adrian Dochia.
L-am întrebat pe actualul consilier local dacă ar mai ieși în stradă, în cazul în care am putea da timpul înapoi. ”Categoric, da! Diferența ar fi că nu m-aș mai opri doar la Câmpina, ci aș merge mult mai departe, pentru că, din păcate, atunci mulți i-am lăsat pe alții să hotărască pentru noi, a urmat o manipulare incredibilă și iată că, de 30 de ani, tot hotărăsc alții pentru noi. Da, sunt dezamăgit, eu chiar am crezut în această revoluție și mulți ani după aceea am tot sperat. Dar a fost o manipulare grosolană, l-am dat jos pe Ceaușescu pentru ca la putere să vină eșalonul doi al partidului. Sunt dezamăgit că, iată, după 30 de ani constatăm că nu s-a întâmplat ceea ce credeam noi că se va întâmpla într-o Românie liberă și democratică”, a încheiat Adrian Dochia. (video)

Fotografiile de la revoluție sunt realizate de Dragoș Dumitriu