22 decembrie 1989 a fost ziua în care regimul dictatorial condus de Nicolae CeauÈ™escu era înlăturat, puterea fiind preluată de Frontul Salvării NaÈ›ionale. România era singura È›ară din blocul estic care trecea printr-o revoluÈ›ie violentă È™i în care conducătorii comuniÈ™ti erau executaÈ›i. Au fost zile grele atunci în multe localități din È›ară, demonstraÈ›ii ample între 16 È™i 25 decembrie 1989, pierderi de vieÈ›i omeneÈ™ti. 22 decembrie 1989 a însemnat È™i la Câmpina momentul de vârf al RevoluÈ›iei, mii de câmpineni ieÈ™ind în stradă. Cei mai mulÈ›i s-au aflat la Casa ȘtiinÈ›ei, actuala Casă a Tineretului, iar printre cei care au vorbit atunci mulÈ›imii s-a aflat È™i Adrian Dochia, actualul consilier local. L-am invitat la o discuÈ›ie exact pe terasa situată deasupra intrării principale în Casa Tineretului, locul din care, în urmă cu 30 de ani, li s-a adresat câmpinenilor ieÈ™iÈ›i în stradă.
”Da, au trecut, iată, 30 de ani... Pe vremea aceea lucram la Turnătorie, mă ocupam È™i de o brigadă artistică È™i chiar îmi amintesc că am reuÈ™it să retransmitem în direct, pe circuitul nostru intern, ceea ce se transmitea la televizor. AÈ™a am văzut fuga lui Nicolae CeauÈ™escu. Știu că se făceau apeluri să ieÈ™im în stradă È™i să confirmăm astfel că suntem de acord cu ceea ce se întâmplă. IniÈ›ial, am vorbit cu directorul fabricii, care ne-a spus că poate ar fi mai bine să stăm liniÈ™tiÈ›i, că nu se È™tie ce se poate întâmpla. Dar fiind aÈ™a, mai tineri, mai revoluÈ›ionari, am hotărât să ieÈ™im în stradă. Ne-am strâns în faÈ›a cantinei, am format un fel de lanÈ›uri, pe mai multe rânduri, ne È›ineam de braÈ›e, am luat È™i un steag È™i am plecat spre centru. Pe drum ne-am întâlnit cu cei de la Uzina Mecanică, un grup foarte mare de muncitori de la ACC È™i am mers împreună. Vă spun sincer că nu mai È™tiu de ce s-a ajuns la Casa Tineretului, cred că ne-am gândit că aici este spaÈ›iul mai mare, mai larg. Aici ni s-a pus la dispoziÈ›ie sistemul de sonorizare È™i am fost unul dintre cei care au urcat pe această copertină. Am fost mai mulÈ›i cei care am vorbit mulÈ›imii. SimÈ›eam în acele momente că oamenilor trebuie să li se spună ceva, că într-un fel trebuie liniÈ™tiÈ›i, că trebuie să calmăm cumva spiritele, pentru că niciunul dintre noi nu mai trecusem prin aÈ™a ceva, era o teamă, dar È™i o emoÈ›ie generală”, rememorează Adrian Dochia evenimentele din 22 decembrie 1989. (video)
Adrian Dochia îÈ™i aminteÈ™te È™i de unele momente mai tensionate din acea zi: "Imediat după ce am plecat de la Turnătorie, chiar la calea ferată din apropierea Liceului Mecanic, din faÈ›a noastră au venit în viteză două Dacii negre, aÈ™a cum avea securitatea pe vremea aceea. Nu am aflat niciodată ce era cu ele, cine era în ele, cert este că atunci când ne-au văzut pe toată lățimea străzii, când au văzut probabil cât de mulÈ›i eram, au frânat, s-au întors È™i au dispărut. Apoi, chiar la Casa Tineretului, la un moment dat a apărut È™i un detaÈ™ament sau o grupă de militari de la unitatea de securitate, actuala unitate de jandarmi. Au venit către noi È™i atunci spiritele s-au încins. Am fost mai mulÈ›i care am avut inspiraÈ›ia să-l chemăm la microfon pe È™eful dispozitivului, a urcat aici sus È™i a vorbit la microfon, a îndemnat la calm È™i a dat asigurări că nu se va întâmpla nimic, ceea ce a fost benefic, pentru că lumea începusă să devină destul de agitată”. (video)
Câmpinenii ieÈ™iÈ›i în stradă È™tiau deja ce s-a întâmplat la TimiÈ™oara, È™tiau ce a fost la BucureÈ™ti, aflaseră deja de la televizor de fuga familiei CeauÈ™escu È™i aÈ™teptau cu sufletul la gură să afle dacă dictatorul a fost sau nu prins, lucru care s-a È™i întâmplat ulterior. "Noi voiam să arătăm că È™i de aici, de la Câmpina, sprijinim revoluÈ›ia. Oamenii erau bucuroÈ™i că regimul comunist era dat jos, dar în acelaÈ™i timp erau È™i destul de iritaÈ›i, parcă voiau să facă mai mult, era È™i o anumită tensiune, mai ales atunci când a venit jandarmeria. Se făceau apeluri repetate la calm, tocmai pentru că se simÈ›ea tensiunea oamenilor È™i erau mulÈ›i oameni în stradă, foarte mulÈ›i", a mai afirmat Adrian Dochia. O parte dintre cei care ieÈ™iseră în stradă au rămas la Casa Tineretului, alÈ›ii au plecat la Primărie pentru a È›ine sub control principala instituÈ›ie publică din localitate. "Spre seară, când lucrurile s-au mai liniÈ™tit, am plecat acasă pentru că soÈ›ia mea era însărcinată, urma să nască, a născut în ianuarie. Era acasă într-o stare tensionată, prinsă de evenimente, normal, astfel că restul revoluÈ›iei l-am văzut la televizor”, a adăugat Adrian Dochia.
L-am întrebat pe actualul consilier local dacă ar mai ieÈ™i în stradă, în cazul în care am putea da timpul înapoi. ”Categoric, da! DiferenÈ›a ar fi că nu m-aÈ™ mai opri doar la Câmpina, ci aÈ™ merge mult mai departe, pentru că, din păcate, atunci mulÈ›i i-am lăsat pe alÈ›ii să hotărască pentru noi, a urmat o manipulare incredibilă È™i iată că, de 30 de ani, tot hotărăsc alÈ›ii pentru noi. Da, sunt dezamăgit, eu chiar am crezut în această revoluÈ›ie È™i mulÈ›i ani după aceea am tot sperat. Dar a fost o manipulare grosolană, l-am dat jos pe CeauÈ™escu pentru ca la putere să vină eÈ™alonul doi al partidului. Sunt dezamăgit că, iată, după 30 de ani constatăm că nu s-a întâmplat ceea ce credeam noi că se va întâmpla într-o Românie liberă È™i democratică”, a încheiat Adrian Dochia. (video)
Fotografiile de la revoluție sunt realizate de Dragoș Dumitriu
Anul acesta au intrat în vigoare prevederile OrdonanÈ›ei de Guvern nr.92/2021 cu privire la colectarea selectivă a deÈ™eurilor din materiale textile.
În fiecare weekend, la piaÈ›a locală din comuna ProviÈ›a de Jos, printre telemea, burduf, caÈ™cavea, ouă, legume È™i fructe de sezon, se face tot mai remarcată o comoară dulce: mierea din ProviÈ›a de Jos.
FundaÈ›ia Zamolxes Câmpina a organizat un schimb de experiență pentru tineret, intitulat “Water - The Source of Life”, în cadrul programului Erasmus+, la Centrul Cultural pentru Tineret din Câmpina, în perioada 24 aprilie - 3 mai 2025.
În Câmpina, dar È™i în comunele din împrejurimi, sunt multe locuri È™i monumente care ar merita mai multă atenÈ›ie, ceea ce le-ar aduce, foarte probabil, mai multă atractivitate turistică. Spre beneficiul întregii comunități. Unul dintre aceste monumente este Crucea Domnitorului de la MeliceÈ™ti, sat al comunei Telega.