Patru luni de când Spitalul Municipal Câmpina a devenit unitate-suport pentru pacienții cu COVID-19

- Interviuri -

În această săptămână, mai exact pe 31 iulie 2020, se împlinesc patru luni de când Spitalul Municipal Câmpina a devenit, prin ordin al ministrului Sănătății, unitate-suport pentru pacienții cu COVID-19. Subiectul principal al emisiunii cu dr. Călin Tiu, managerul Spitalului Municipal Câmpina, a fost tocmai o radiografie a acestei perioade extrem de grele din viața Câmpinei, în general, și a Spitalului Municipal, în special. (video)

Într-o avanpremieră a acestei emisiuni, în urmă cu câteva zile, v-am prezentat situația dramatică în care se poate ajunge în scurt timp și la Spitalul Municipal din cauza numărului mare de pacienți cu COVID-19, asociat și cu alte probleme de sănătate: medicii ar putea fi nevoiți să decidă pe cine ventilează și pe cine nu, asta pentru că sunt patologii agravate de virus, iar numărul ventilatoarelor este foarte mic. La Spitalul Municipal Câmpina se folosesc inclusiv aparatele de anestezie din sălile de operații pe post de ventilatoare. Iar aici trebuie să precizăm că nu banii ar fi neapărat o problemă, deși un ventilator pulmonar pentru ATI costă destul de mult, între 10.000 și 50.000 euro. Problema este că, din cauza cererii foarte mari la nivel mondial, astfel de aparate nu se mai găsesc pe piață.
Dincolo de această situație extrem de delicată, dr. Călin Tiu ne-a răspuns mai multor întrebări legate de spital. Astfel, a explicat pe larg de ce apar acele deconturi foarte mari pentru pacienții internați șli tratați la Câmpina. ”Suntem ca în situația pompierilor. Dacă la o unitate de pompieri este nevoie să fie stins un singur incendiu într-o lună, cheltuielile cu acel incendiu vor include toate cheltuielile de funcționare ale întregii unități, rezultând un decont mult mai mare decât dacă ar fi fost, să spunem, 30 de incendii în luna respectivă. La fel și la noi. Practic, acele deconturi, care nu sunt achitate de pacient, ci decontate de Casa de Asigurări trebuie să acopere cheltuielile întregului spital pentru perioada respectivă. Înainte de pandemie aveam în jur de 1.000 - 1.100 externări pe lună, acum numărul pacienților este mult mai mic, deci cheltuielile se împart la acest număr mic de pacienți. Oricum, eu cred că numai cine nu vrea nu înțelege cu adevărat situația”, a afirmat dr. Călin Tiu.
De asemenea, managerul spitalului câmpinean a prezentat situația internărilor, a activității Ambulatoriului (Policlinica Municipală), a echipamentelor de protecție pentru cadrele medicale și a explicat de ce nu sunt primiți la spitalul din Câmpina pacienții non-COVID. Aici este, de fapt, marea durere a locuitorilor din Câmpina și din comunele învecinate, care își vor spitalul înapoi, dar nimeni nu le poate spune în acest moment când se va întâmpla asta. Mai mult de atât, pe lângă Spitalul Municipal Câmpina, ar putea deveni spitale COVID și cele din Breaza, Băicoi și Florești, după cum au anunțat Prefectura Prahova și Direcția de Sănătate Publică, ba chiar și Spitalul de Psihiatrie Voila, instituție care ar putea pune la dispoziție 30 de paturi pentru pacienții COVID, cu circuit separat.
Pentru că tot mai multe lume este interesată dacă la Spitalul Municipal Câmpina se fac teste pentru COVID, răspunsul managerului Tiu a fost că ”se fac teste, dar numai pacienți și pentru personalul medical. Din păcate, noi nu putem asigura și teste pentru alte categorii care doresc efectiv doar să se testeze, pentru că pleacă în concedii sau din orice alte motive”.