Povestea Casei cu Grifoni din Câmpina

- Social -

Câmpina se mândrește cu unul dintre cele mai frumoase sedii de primărie, fiind o clădire monument istoric - Vila Ștefănescu sau Casa cu Grifoni.

Gheorghe "Gogu" Ștefănescu, câmpinean de origine, a trăit între anii 1867 - 1959 și a fost un prosper om de afaceri în domeniul petrolului la sfârșitul secolului al XIX-lea. A construit în anii 1901 - 1902 o casă pentru familia sa. Aflată pe Bulevardul Elisaeta, Vila Ștefănescu a primit autorizația de construire în martie 1901 și a fost prima clădire iluminată electric din Câmpina, având la subsol un grup electrogen adus din Germania, special pentru acest imobil.
Gheorghe Ștefănescu a fost fiul polițistului Costache, iar după ce a devenit primul câmpinean care a făcut avere din petrol, a intrat și în politică. A fost decorat de Regele Carol I, în anul 1900, cu Ordinul Coroana României. în grad de cavaler.
După ce a plecat din Câmpina, s-a mutat la București, iar în ultimii ani ai vieții s-a stabilit la Sibiu, unde se recăsătorise și unde a și murit, la vârsta de 92 ani.

Grifonii, emblema Vilei Ștefănescu
Nu s a mai păstrat numele arhitectului Casei cu Grifoni, dar este destul de probabil ca acesta să fie italianul Baldasar Vignosa Giovanni, cel care a proiectat și o casă din Târgoviște, destul de asemănătoare cu Casa cu Grifoni din Câmpina, și care acum este sediul Primăriei Târgoviște.
Numele l-a primit de la faptul că acoperișul a fost ornamentat cu doi grifoni, animale mitologice cu trup de leu și cap și aripi de vultur, corespondenți în artă ai zeului Apollo. Casa impresionează, la exterior, prin arhitectura sa, realizată în stilul "Beaux Arts", cu influențe renascentiste, la modă în acea vreme. Ușile masive, de factură italiană, ferestrele mari și coloanele dorice, toate au făcut ca această clădire să devină cea mai luxoasă din oraș. Starea grifonilor este, și în prezent, una foarte bună, similară celor două cupole acoperite cu tablă de zinc, în formă de solzi de pește și ornamentate cu roze ale vânturilor după moda timpului.

Istoria tumultoasă a vilei
În timpul primului război mondial, vila fusese rechiziționată de trupele germane, de comandatura Etapei mobile 260 (condusă de generalul Paul Josephthal), iar prin noiembrie 1916, clădirea a devenit sediul Comandaturii Etapei 300 a Armatei Germane.
După primul război mondial, Gheorghe Ştefănescu îşi lichidează afacerile, mai ales că în 1910 divorțase de Eliza Ștefănescu Văleanu, fiica preotul Ioan Văleanu, cel care ctitorise Biserica Sf. Vineri din Ploiești. Gheorghe Ștefănescu pleacă la București unde a fondat una dintre societățile petroliere cu capital autohton - ”Subsolul Român”.
Noua proprietară, Eliza Ștefănescu Văleanu era dedicată mișcării filantropice și educative, fiind președinta filialei locale a Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române (SONFR). În anul 1920, proprietara a vândut vila pentru o sumă modestă - 120.000 lei - Ministerului de Industrie, care a mutat în ea Școala de Maiștri Sondori (și Rafinori) - prima de acest gen din lume, ce fusese înființată la 1904 în Câmpina. Cumpărată și cu contribuția financiară a inginerului de mine Constantin Alimănișteanu (1865-1911), inițiatorul școlii, al cărui nume școala l-a purtat din anul 1924,  imobilul a găzduit cursurile prestigioasei școli până în 1948, după care a trecut în gestiunea liceului de petrol din oraș, care l-a folosit în perioada comunistă inclusiv ca internat.
După al doilea război mondial, Casa Ştefănescu intră într-un proces de degradare ce părea ireversibil. Întreaga perioadă comunistă, casa a fost aproape o ruină... Imaginea s-a păstrat și în primul deceniu de după 1989...

Câmpina, gazda primei școli de maiștri sondori din lume
Dezvoltarea învăţământului românesc a avut ca principal corifeu pe ministrul “şcoalelor” Spiru Haret, care în anul 1901 a elaborat o lege care viza învăţământul profesional. 
La 8 februarie 1904, Constantin Alimănişteanu, directorul Industriei Comerţului şi Minelor, a cerut Guvernului şi oamenilor de afaceri din industria de petrol, sprijin pentru deschiderea unei şcoli de “maiştri sondori” la Câmpina – cel mai important centru petrolier al vremii in ţara noastră. Şcoala a devenit realitate la 1 decembrie 1904, când au început cursurile 56 de viitori maiştrii sondori, sub directoratul inginerului Vasile Iscu. Dintre primii profesori ai şcolii menţionăm câteva personalităţi importante ale ştiinţei şi tehnicii româneşti din epocă: profesorii Ludovic Mrazek (1867-1944) şi Gheorghe Munteanu Murgoci (1872-1925) la geologie, inginerii Constantin Bărbăcioru (matematică) şi Virgil Tacit (desen tehnic). Prima serie de absolvenţi a încheiat cursurile pe 26 iunie 1906, când un număr de 56 persoane au primit diplomele şi au înfiinţat “Asociaţia maiştrilor sondori şi absolvenţi ai şcoalei din Câmpina”. Absolvenţii proveneau din mai multe regiuni ale ţării (Ploieşti, Mehedinţi, Râmnicu Sărat, Tutova, Bucureşti, Dâmboviţa etc.), dar şi din Câmpina, de unde provenea un singur absolvent – Gheorghe Mândaru.

Gheorghe Tudor, artizanul trasformării Casei cu Grifoni în sediul Primăriei
În anul 2002, la inițiativa primarului de atunci, Gheorghe Tudor, vila a fost preluată de Primăria Câmpina, iar după o restaurare demnă de un monument istoric, în anul 2004, devine sediul Primăriei Câmpina, chiar cu puțin timp înaintea alegerilor locale. De altfel, la momentul respectiv a fost prezent și premierul de atunci, Adrian Năstase, care în aceeași zi a inaugurat și sala de sport a Colegiului Național ”Nicolae Grigorescu”.
De atunci, Casa cu Grifoni a devenit sediul Primăriei municipiului Câmpina.

Citește cele mai noi știri locale publicate pe CâmpinaTV.ro! Te invităm să devii membru al grupului nostru de Facebook - CâmpinaTV și grupului de Whatsapp (mesaj la 0733.388.425).
Fii parte a comunității CâmpinaTV.ro!