Pe 4 martie 1977, la ora 21.22, un cutremur cu o magnitudine uriașă - 7,2 grade pe scara Richter - a zguduit România timp de 56 de secunde. Efectele au fost devastatoare: 1.570 de morți (dintre care 1.400 în București), aproximativ 11.300 de răniți, peste 35.000 clădiri prăbușite.
Din fericire, la Câmpina nu au existat victime. Au fost 35 de persoane rănite (oficial, această informație nu a existat) și zeci de imobile afectate (inclusiv Castelul Hasdeu fiind atunci avariat). Ca și cum un cutremur de 7,2 grade nu era de ajuns, la câteva săptămâni după seism, în timpul demolării unor clădiri, a fost descoperită poate cea mai mare bombă din câte s-au găsit de-a lungul timpului în zonă - o bombă de aproximativ 400 de kg, rămasă neexplodată din timpul celui de-al doilea război mondial. "A fost un șoc pentru noi. Nici nu ne revenisem bine după cutremur și aveam un alt posibil dezastru în față. Din fericire, geniștii au venit rapid, au ridicat bomba și au dus-o într-un loc special unde a fost anihilată", ne-a povestit Petre Câmpeanu, secretar II în cadrul Primăriei Câmpina la acel moment și șef al Comitetului de intervenții pentru situații de urgență, apoi primar al localității în perioada 1982 - 1989, într-un interviu pe care ni l-a acordat în urmă cu șase ani.
În Prahova, s-au înregistrat 39 de morți, 335 de răniți, 4846 de sinistrați, conform datelor oficiale. Au fost, de asemenea, înregistrate pagube materiale importante, 416 locuințe au fost distruse în Prahova, iar alte 5.648 – avariate. Cele mai mari probleme au fost în Ploiești, Câmpina, Plopeni (unde au decedat cele mai multe persoane, după prăbușirea unui cămin de nefamiliști), Boldești-Scăeni, Mizil și Vălenii de Munte.
Ce s-ar întâmpla astăzi în Câmpina în cazul unui asemenea seism? Fiarte greud e spus, dar probabil că efectele ar fi mult mai dramatice. Să nu uităm că în momentul de față, în Câmpina, există mai multe blocuri cu ”bulină roșie”, având un risc la seisme mult mai mare decât al altor imobile. Oricum, comandantul Detașamantului de Pompieri Câmpina, din cadrul ISU Prahova, căpitanul Nicolae Radu, ne declara într-o emisiune recentă că forțele din cadrul structurilor de situații de urgență sunt pregătite pentru a interveni în cadrul unui seism major.
(Foto - fosta Școală a lui Scripcă, după cutremurul din 1977, aflat pe locul actualei intersecții Carol I - Calea Doftanei; bustul pictorului Nicolae Grigorescu se află și astăzi aproximativ pe același loc; sursa - Facebook.com/Câmpinaînimagini)

Fundația Națională pentru Civilizație Rurală "Niște țărani", fondată de scriitorul Dinu Săraru în urmă cu mai bine de un sfert de veac, oferă anual premii celor care duc mai departe tradițiile românești.

4 Februarie este Ziua Cititului Împreună, iar momentul a fost marcat simplu, dar frumos, la Grădinița nr. 6 din cartierul Turnătoriei din Câmpina.

Pentru mulți, Guy de Poix este un vin, un vin foarte bun, după cum spun cunoscătorii, un vin produs la Cramele Ceptura. Mult mai puțini, inclusiv dintre cei care apreciază acest vin, știu că Guy de Poix este numele unui conte francez, cel care a pus bazele primei crame private din România contemporană, la Ceptura, și care a trăit în ultimii ani ai vieții la Câmpina, alegând să fie înmormântat aici, în Cimitirul Voila.

Într-o lume în care tot mai mulți copii se confruntă cu frica, izolarea sau violența în mediul școlar, Ziua Internațională a Nonviolenței în Școală devine mai mult decât o dată din calendar, devine un moment de reflecție, dialog și asumare.