A existat sau nu un castru roman la marginea platoului Câmpinița, în Parcul ”Istrati” din Câmpina de astăzi?

- Social -

Pe 3 mai 2022 se împlinesc 120 de ani de când savantul Constantin I. Istrati prezenta, în cadrul unei ședințe a Academiei Române, ipoteza ca, pe porțiunea sudică a platoului Câmpinița, spre Lacul Curiacul, să fi existat un castru roman și a adus o serie de argumente arheologice în acest sens.

A existat sau nu un castru roman la marginea platoului Câmpinița, atunci, în 1902, parte a moșiei savantului Istrati? Ironia sorții face ca locul respectiv să fie astăzi parcul situat în imediata vecinătate a Școlii de Agenți de Poliție ”Vasile Lascăr”, spre Strada Pictor Nicolae Grigorescu și Lacul Curiacul, parc care poartă chiar numele lui C.I. Istrati, savantul donându-și toată proprietatea administrației locale.
Doctorul C.I. Istrati a fost primul din celebra triadă - Istrati, Hasdeu, Grigorescu - care s-a stabilit la Câmpina, cumpărând o moșie care cuprindea cea mai mare parte a platoului Câmpinița, locul pe care astăzi se află Școala de Agenți de Poliție ”Vasile Lascăr”. Doctor în medicină, dar și în chimie, Istrati a devenit în anul 1889 membru corespondent al Academiei Române, apoi membru titular, iar în perioada 1913-1916 a fost chiar președintele Academiei. De asemenea, în două rânduri a ocupat un post de ministru - ministrul Lucrărilor Publice în Guvernul George Grigore Cantacuzino (11 aprilie 1899 - 9 ianuarie 1900) și ministrul Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domeniilor în Guvernul aceluiași George Grigore Cantacuzino (26 februarie - 12 martie 1907). Dincolo de toate acestea, Istrati era și un mare colecționar. Colecția sa este găzduită de Direcția Județeană Mehedinți a Arhivelor Naționale și conține documente datând începând cu anul 1429.
Dr. C.I. Istrati a prezentat în fața Academiei Române ipoteza existenței unui castru roman în sudul platoului Câmpinița. Există mărturii păstrate cum că Istrati descoperise cărămizi romane la Izvorul Cârpitul. Mai mult, muzeograful Octavian Onea susține că și la începutul anilor 1970, de la acel izvor, astăzi aflat în Parcul ”Istrati”, se vedea temelia unui zid de aprope o sută de metri. Mai mult, Onea spune că i-ar fi dat lui Gheorghe Diaconu, de la Institutul de Arheologie, ”cioburile și două vase de lut întregi, o strachină și o carafă înaltă, ca o vază săsească”. Ulterior, la puțin timp, același Octavian Onea susține că zidurile respective au fost demolate cu buldozerele. 
Dacă a existat într-adevăr un castru roman pe teritoriul Câmpinei de astăzi, încă nu a fost demonstrat. Poate istoricii se vor mai apleca asupra ipotezei lansate de savantul Istrati în urmă cu 120 de ani.