O propunere simplă și eficientă pentru Câmpina turistică - marcarea prin plăcuțe a locurilor cu o semnificație aparte în istoria locală

Așa cum se procedează în multe localități din țara noastră, dar mai ales din Europa, în toate locurile care au o semnificație pentru istoria locală ar putea fi montate plăcuțe prin care să li se spună trecătorilor, fie ei câmpineni sau turiști, în câteva cuvinte, despre importanța locului respectiv. Ar putea fi vorba de niște plăcuțe relativ simple, elegante, care să conțină minime detalii despre omul sau locul respectiv, de genul: "Aici a locuit Anton Raky, pionier al industriei petrolului, între anii...", pentru casa lui Raky de pe Bulevardul Culturii, sau "Aici a fost Sala Monovici, în care a concertat George Enescu și în care au jucat în piese de teatru mari actori ai României". Și exemplele ar putea continua.
Am discutat cu Șerban Băleanu chiar pe Bulevardul Culturii, acolo unde se află un adevărat epicentru al spiritualității câmpinene. "Numai în această zonă a Bulevardului există mai multe edificii importante pentru istoria locală - de la vilele unor personalități câmpinene, vile cu o arhitectură aparte, la marile societăți ale vremii, mai ales din domeniul petrolier, care și-au construit aici sedii; casa care a aparținut lui Anton Raky, unul dintre pionierii petrolului câmpinean; casa familiei Lahovary, astăzi sediul Ocolului Silvic, unde a fost așezământ pentru tratarea bolilor; vila administratorului Astrei Române, astăzi Casa Căsătoriilor; sala Monovici, care astăzi nu mai există. De asemenea, mergem spre centrul localității și ar mai merita menționate Școala lui Scripcă, pe locul unde astăzi este sediul BRD, de la intersecția de la Casa Cărții; Colegiul Grigorescu, aflat pe fostul domeniu al prințului Știrbei, a cărui fiică a donat administrației locale acest teren și Casa Princiară; Policlinica, unde a ființat prima casă de asigurări de sănătate din România, construită în 1935. De asemenea, în cimitir sunt câteva morminte care ar putea fi menționate - pictorul Nicolae Grigorescu, ucenicul acestuia Nicolae Goage, foști primari de seamă ai Câmpinei - Victor Rădulescu, Eduard Kessler. Toate aceste edificii și încă multe altele pot fi puse în valoare, inclusiv din punct de vedere turistic, cu o plăcuță cu câteva date minime despre obiectivul respectiv", a afirmat Șerban Băleanu. (video)

De asemenea, Șerban Băleanu propune și două reparații morale - revenirea Bulevardului Culturii la numele Bulevardul Elisabeta, așa cum se numea în perioada interbelică, cu atât mai mult cu cât bulevardul principal al Câmpinei poartă numele Carol I, iar parcul din zona Milia - Soldat a fost botezat recent de administrația locală cu numele Regelui Mihai I. În plus, în scuarul din fața Institutlui de Petrol ar putea fi amplasat, unde era vechiul postament, un bust al Reginei Elisabeta. O a doua reparație morală ar fi legată de Colegiul "Nicolae Grigorescu", care dacă nu poate reveni la denumirea inițială - Barbu Știrbei, măcar ar putea fi dat acest nume sălii de sport aflată foarte aproape de locul pe care a fost Casa Princiară construită în anul 1872. (video)
Și ar mai fi o propunere foare interesantă, care ține, însă, de fiecare școală și liceu în parte. "Măcar o oră pe semestru, ora de dirigenție dacă altfel nu se poate, să fie destinată pentru o prezentare a istorie locale. Pot fi invitați oameni care știu istoria locală și au ce povesti, se pot vizita muzeele din Câmpina sau se poate face chiar un scurt traseu al edificiilor care au o importanță istorică locală, despre care am vorbit. E doar o propunere, dar așa istoria locală va dăinui și va avea continuitate", ne-a mai spus Șerban Băleanu, co-autor al mai multor volume despre istoria Câmpinei.