Alegerile prezidențiale din 10 noiembrie 2019 reprezintă primul scrutin electoral din România la care se poate vota și prin corespondență, astfel că unii români aflați în străinătate au testat deja acest sistem de vot. Se aplică simplu, online, apoi oamenii primesc prin poștă plicurile cu buletinele de vot, le completează și le pun din nou la poștă. Și astfel se evită cozile la secțiile de votare, ceea ce ar fi trebuit să se întâmple de mai multă vreme. Potrivit Autorității Electorale Permanente, 41.003 cereri s-a primit de la românii din Diaspora, care doresc să voteze prin corespondență.
Persoanele în cauză primesc la adresa specificată la înscriere mai multe plicuri, în interiorul cărora se află documentele prin care își pot exercita dreptul la vot, singura obligativitate fiind ca plicurile cu opțiune de vot să ajungă la misiunea diplomatică sau la oficiul consular, după caz, până la data de 7 noiembrie, pentru turul I al prezidențialelor și până la data de 21 noiembrie, pentru turul al doilea. Deja sunt români care și-au transmis votul prin corespondență, încântați că nu vor mai fi nevoiți să stea ore în șir la cozi imense pentru a putea vota, așa cum s-a întâmplat la precedentele alegeri prezidențiale sau la europarlamentarele din primăvara acestui an, când mulți dintre români din Diaspora nici nu au mai apucat să voteze.
Dintre cei 41.003 alegători din Diaspora, care au depus deja cereri pentru votul prin corespondență, cei mai mulți sunt din Marea Britanie (11.865), Germania (6.617), Spania (3.848), Italia (3.016) și Franța (3.003).
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale va începe sâmbătă, 12 octombrie 2019 și se va încheia pe 9 noiembrie, la ora 7.00. Primul tur al alegerilor prezidențiale se va desfășura pe 10 noiembrie, între orele 7.00 - 21.00. În cursa pentru Palatul Cotroceni sunt înscriși 14 candidați:
- Klaus Werner Iohannis, actualul președinte, susținut de Partidul Național Liberal
- Viorica Vasilica Dăncilă - Partidul Social Democrat
- Dan Ilie Barna – Alianța USR-PLUS
- Theodor Paleologu – Partidul Mișcarea Populară
- Mircea Diaconu – Alianța „Un OM” (ALDE și PRO România)
- Kelemen Hunor – UDMR
- Ramona-Ioana Bruynseels – Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal)
- Viorel Cataramă – Dreapta Liberală
- Cătălin Sorin Ivan – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională
- John Ion Banu – Partidul Naţiunea Română
- Sebastian Constantin Popescu – Partidul Noua Românie
- Ninel Peia – Partidul Neamul Românesc
- Bogdan Dragoş Aureliu Marian Stanoevici – candidat independent
- Alexandru Cumpănaşu – candidat independent
(Sursă foto - Hotnews.ro)

Consiliul Județean Prahova a transmis un comunicat privind situația drumului de la Câmpina afectat de alunecările de teren. Prin comunicat, Consiliul Județean încearcă să aducă o serie de clarificări și să precizeze care sunt pașii următori, dar finalul acestei povești pare acum destul de îndepărtat.

După ce s-a decis închiderea totală a Bulevardului Carol I, zona Câmpinița, la ieșirea spre Cornu, din cauza surpării drumului în urma alunecărilor de teren, Primăria Câmpina a precizat, în cursul zilei de miercuri, rutele alternative pentru transportul în comun.

După cum v-am informat seara trecută, Comitetul Local pentru Situații de Urgență, convocat de primarul Irina Nistor, a luat decizia închiderii complete a Bulevardului Carol I la ieșirea din municipiul Câmpina spre Cornu, implicit intrarea în Câmpina dinspre comuna Cornu.

Rolul oricărui Legislativ este acela de a aproba sau respinge un proiect de hotărâre. Consiliul Local Câmpina va avea, însă, pe masă, la ședința ordinară din 29 ianuarie 2026, două proiecte ciudate, cel puțin ca titulatură. Practic, consilierii vor aproba să... nu se facă ceva!