Luna trecută s-au împlinit șase ani de la inaugurarea pasajului suprateran de la ieșirea din municipiul Câmpina în DN1. Investiția a costat 25,5 milioane lei, din care 20 milioane lei au reprezentat valoarea finanțării nerambursabile din fonduri europene. O lucrare deosebită și foarte utilă, este adevărat. Dar la fel de adevărat este faptul că problemele legate de această investiție par a nu se mai termina. Iar Câmpina plătește pentru ele.
Patru corecții financiare au fost aplicate de Ministerul Dezvoltării Regionale pentru nereguli la această investiție. Asta înseamnă patru procese lungi și dificile între Primăria Câmpina și ministerul menționat. Două dintre procese s-au finalizat. Unul a fost câștigat de administrația câmpineană și unul de Ministerul Dezvoltării. Mai sunt încă două, ambele pierdute de Primărie la instanța de fond, iar recursul se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție. Dacă se pierd definitiv, mai ales cel privind corecția de 5,54 milioane lei, va fi un dezastru pentru bugetul local. Per total, cele patru corecții aplicate de Ministerul Dezvoltării înseamnă aproximativ 6,84 milioane lei, adică mai mult de un sfert din valoarea totală a investiției. Dar să le luăm pe rând.
Dosarul 82/42/2013. Corecție în valoare de 1,39 milioane lei (cu tot cu TVA) aplicată de Ministerul Dezvoltării pentru o schimbare a soluției tehnice, fața de proiectul inițial, în privința amplasării picioarelor pasajului. Schimbare determinată de existența unor conducte pe care nu le-a revendicat nimeni. Primăria a dat în judecată ministerul și a pierdut la Curtea de Apel Ploiești, dar a făcut recurs și a câștigat pe 15 octombrie 2014, printr-o sentință definitivă și irevocabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Dosarul 680/2/2014. Corecție în valoare de 35.100 lei aplicată pentru unele nereguli la procedura de achiziție publică de pe SEAP. Ministerul Dezvoltării a câștigat procesul la Curtea de Apel București, Primăria Câmpina a făcut recurs, iar pe 3 iunie 2016, Înalta Curte a respins recursul ca fiind nefondat. Fiscul a demarat procedura de executare silită a Primăriei și, pentru a evita blocarea conturilor, administrația locală a achitat valoarea corecției.
Dosarul 26/42/2016. Corecție de 5,54 milioane lei. Cea mai importantă dintre toate, aplicată pentru schimbarea soluției tehnice (tabliere metalice în loc de beton pentru "bretelele" pasajului suprateran). Primăria a pierdut procesul la Curtea de Apel Ploiești și a făcut recurs la Înalta Curte. Dosarul a intrat în procedura de filtru (verificare prealabilă), ședința fiind programată pentru mâine, 9 mai 2018, ora 11.00. Ulterior se va stabili primul termen de judecată a recursului. Dacă acest proces se pierde, administrația locală va trebui să plătească de la bugetul local 5,54 milioane lei către minister și nu este o sumă neglijabilă.
Dosarul 3390/2/2017. Corecție de 104.678 lei aplicată pentru "nerespectarea, de către autoritatea contractantă, a principiului liberei concurențe". Mai exact, este vorba despre nereguli privind achiziția publică a unor lucrări adiacente investiției (iluminat și strângerea și transportul deșeurilor rezultate din construcție), lucrări care au fost atribuite direct de către Primărie, fără licitație. Fondul s-a judecat la Curtea de Apel București, unde Primăria Câmpina a pierdut (soluție dată pe 6 decembrie 2017). Recursul se va judeca la Înalta Curte. Cauza este în procedură de filtru și urmează să fie stabilit primul termen.
În dimineața zilei de miercuri, 24 aprilie, a avut loc concursul pentru postul de director medical al Spitalului Municipal Câmpina.
La data de 23 aprilie, în jurul orei 22.30, polițiștii din cadrul Poliției municipiului Câmpina au fost sesizați de către o femeie din municipiu, despre faptul că fiul său Ionuț Cătălin Cernat, în vârstă de 35 de ani, din comuna Poiana Câmpina a plecat de la domiciliu în cursul dimineții și nu s-a mai întors.
1.340 locuri sunt scoase la concurs la Școala de Agenți de Poliție ”Vasile Lascăr” Câmpina în sesiunea care a început miercuri, 24 aprilie, și va avea examenul pe 15 iunie.
În ziua desemnării reprezentanților partidelor politice în birourile electorale din fiecare localitate, PSD a depus o contestație. Contestația, formulată la nivelul fiecărei localități din Prahova, cu excepția comunei Izvoarele, dar având aceeași temă, a fost analizată la nivelul Biroului Electoral Județean Prahova și ulterior respinsă.