Școala Gimnazială Centrală (fosta Școală Generală nr. 2) din Câmpina aniversează sâmbătă, 5 octombrie, 110 ani de existență. Sărbătoarea a avut loc vineri, atunci când toți elevii și cadrele didactice au defilat de la Școala Centrală până la Casa Tineretului, pe Bulevardul Carol I.
La Casa Tineretului a avut loc un frumos spectacol susținut de elevi ai acestei instituții de învățământ de elită, la eveniment fiind invitate foste și actuale cadre didactice, dar și reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Prahova. Din păcate, deși au fost invitați, au lipsit reprezentanți ai administrației câmpinene.
Debutul spectacolului a prilejuit câteva discursuri din partea actualului director - profesor Gabriela Cazacu, dar și din partea unui fost director - profesorul Nicolae Necula, cel în timpul căruia s-a construit noua clădire a școlii și care a afirmat că a petrecut în școală 43 de ani din cei 110 ai instituției de învățământ.
A fost un spectacol frumos - de la cor, la cântece din majoritatea genurilor, de la poezii, la dans, așa cum este frumos la orice sărbătoare. Publicul a fost admirabil, copiii încurajându-și colegii de pe scenă și creând o atmosferă ca la marile spectacole.
La mulți ani, Școala Centrală, precum și tuturor fostelor și actualelor cadre didactice, foștilor și actualilor elevi!

Joi, 17 septembrie, cu începere de la ora 17.30, în spațiul special al Librăriei Elstar va avea loc o nouă ediție a Seratelor Culturale Elstar.

Pe parcursul a două zile, în centrul civic, Câmpina va fi animată de muzică și dans pentru toate vârstele, într-un program care reunește copii și tineri talentați, ansambluri folclorice și artiști consacrați, îndrăgiți de public.

Clubul Sportiv Barracuda Câmpina a împlinit, pe 13 septembrie 2026, 13 ani de înființare. Au fost 13 ani cu multe bucurii, dar și cu neîmpliniri, cu multe greutăți, dar și cu mari satisfacții.

13 septembrie 1913. Puținii locuitori ai comunei Bănești din acea perioadă au văzut pe cer ceva care zbura... Nu prea știa nimeni ce era, pentru că nu prea mai avuseseră ocazia să vadă așa ceva. Era Aurel Vlaicu, pilotând propriul avion, în încercarea sa temerară de a trece Carpații, într-un gest simbolic.