Câmpina a fost multă vreme poate cel mai atractiv centru petrolier românesc, iar țițeiul de aici a stat nu doar la baza dezvoltării zonei, ci și la baza unor premiere naționale: la Câmpina a apărut prima schelă petrolieră din țară (1890), prima linie electrică de înaltă tensiune (11.000 volți, anul 1900), iar la Câmpina s-a utilizat, pentru prima dată în lume, energie electrică la sonde (1899). În anul 1905, aici a luat ființă una dintre primele centrale electrice din România. Aparținea societății Regatul Român, care avea capital româno-german și care, ulterior, a fuzionat cu Astra, formând societatea Astra Română.
În fotografia veche puteți vedea Centrala Electrică la puțin timp deupă înființare, deci în urmă cu 113 ani. Centrala Electrică de la Câmpina a funcționat în perioada 1905-1970, când a fost desființată. În locul său a apărut o nouă societate care a purtat diverse denumiri de-a lungul timpului - SCMR, SUCREE Câmpina, UARMT, spațiile disponibile fiind adaptate pentru producția de utilaje tehnologice, confecții metalice, dispozitive necesare Sistemului Energetic Național. În anul 1992, societatea a ieșit din structura RENEL și a devenit Uzina Concordia SA, cea care astăzi este o societate pe acțiuni cu capital privat.
"Câmpina, România 100" este o rubrică pe care o dedicăm tuturor câmpinenilor, în Anul Centenarului Marii Uniri. Timp de 100 de zile vă vom prezenta câte o fotografie din Câmpina de altădată și același loc așa cum arată el astăzi.
Citiți și: Câmpina, România 100. Podurile dintre Câmpina și Poiana Câmpina, în perioada interbelică și în zilele noastre
Câmpina, România 100. Minunata Vilă Crăciun, de ieri, depozit de materiale de construcții, astăzi
Câmpina, România 100. Rondul de pe Bulevard, ieri şi azi

Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Nanu, a dispus, începând de miercuri, 5 august 2026, un set de măsuri menite să reducă consumul de energie electrică în toate imobilele aflate în proprietatea Consiliului Județean, ca parte a unui demers mai amplu de utilizare responsabilă a fondurilor publice.

Parcurgând Câmpina la pas ajungi și în zone care nu se regăsesc nici în pliantele turistice, nici în cele.. electorale.

Profesorul Anastase Scripcă a murit pe 4 august 1944, la ora 11.00, la vârsta de 75 ani, în locuinţa sa din Câmpina, strada Băicoianu nr. 13 (n.n. - astăzi, Strada Vasile Alecsandri). Este înmormântat în cimitirul central (Bobâlna de azi). Ulterior, meşterul popular Nicolae Goage aşează aici, în memoria sa şi a soţiei, Maria Scripcă, o troiţă din lemn sculptat,care astăzi, din păcate, nu mai există.

Teodor Ștefan Pavel este elevul de la Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” din Breaza, care a obținut cea mai mare medie la Evaluarea Națională din acest an.