Pe 4 septembrie 2020 se împlinesc 17 ani de când prin Hotărârea nr. 993/2003 a Guvernului României, condus la acel moment de Adrian Năstase, era aprobată stema municipiului Câmpina.
Chiar dacă acest eveniment a avut loc în urmă cu 17 ani, povestea stemei municipiului Câmpina este foarte puțin cunoscută. În cursul anului 2002, în mandatul de primar al social-democratului Gheorghe Tudor, s-a pus problema unei noi steme a municipiului Câmpina, precedenta datând de pe vremea... Plasei Câmpina, adică din anul 1921. Atunci, în 2002, s-a purtat o întreagă corespondență la nivel județean și chiar la nivel guvernamental pentru stabilirea tuturor detaliilor privind organizarea unui concurs pentru stabilirea stemei municipiului Câmpina. La concurs s-au prezentat o mulțime de variante, o bună parte dintre ele fiind prezentate în jurul stemei actuale, în imaginea de mai sus.
În urma jurizării din partea unor specialiști, cu acordul Comisiei de Heraldică, s-a decis varianta câștigătoare, actuala stemă a municipiului, care a fost realizată de graficianul Stan Baron. Născut pe 13 aprilie 1937, în comuna ilfoveană Roata de Jos, Stan Baron a debutat în anul 1966 într-o expoziție de expoziție de artă grafică publicitară, la București. A activat în domeniul graficii de carte și de afiș, colaborând inclusiv cu Palatul Cotroceni pentru realizarea de diplome și alte materiale grafice. De asemenea, a aparticipat la saloane și expoziții de desen și gravură. În toamna anului 2002 a fost premiat de președitele României, Ion Iliescu, cu Ordinul Național pentru Merit în grad de Cavaler.
Lucrarea câștigătoare, actuala stemă a municipiului Câmpina, se compune dintr-un scut retezat în două părți. În câmpul de sus, pe fond albastru, este amplasat Castelul Iulia Hasdeu, din argint. În dreapta este figurat soarele, de aur, cu chip de om, cu 16 raze (opt mari și opt mici). În câmpul de jos, pe fond roșu, o sondă de erupție, de argint, pe o terasă verde. Scutul este timbrat de o coroana murală de argint, cu cinci turnuri crenelate. Castelul Iulia Hasdeu este simbolul municipiului și element de spiritualitate, care face legătura cu universul. Soarele veghează localitatea un impresionant număr de zile pe an, fiind așezarea cu cele mai multe zile însorite din an, raportat la nivelul întregii țări. Sonda de argint simbolizează vechile activități de extragere a țițeiului. Coroana murală cu cinci turnuri crenelate arată că localitatea are rang de municipiu.
În toamna anului 2013, în timpul lucrărilor de modernizare ale pasajului pietonal de la Ceas, a fost realizată din granit o stemă a municipiului Câmpina.

Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Nanu, a dispus, începând de miercuri, 5 august 2026, un set de măsuri menite să reducă consumul de energie electrică în toate imobilele aflate în proprietatea Consiliului Județean, ca parte a unui demers mai amplu de utilizare responsabilă a fondurilor publice.

Parcurgând Câmpina la pas ajungi și în zone care nu se regăsesc nici în pliantele turistice, nici în cele.. electorale.

Profesorul Anastase Scripcă a murit pe 4 august 1944, la ora 11.00, la vârsta de 75 ani, în locuinţa sa din Câmpina, strada Băicoianu nr. 13 (n.n. - astăzi, Strada Vasile Alecsandri). Este înmormântat în cimitirul central (Bobâlna de azi). Ulterior, meşterul popular Nicolae Goage aşează aici, în memoria sa şi a soţiei, Maria Scripcă, o troiţă din lemn sculptat,care astăzi, din păcate, nu mai există.

Teodor Ștefan Pavel este elevul de la Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” din Breaza, care a obținut cea mai mare medie la Evaluarea Națională din acest an.