Cârciumile din Câmpina de altădată și denumirile lor pitorești, intrate în istoria locului

Social (Categoria articolului)

Este o realitate incontestabilă că în orașul care s-a mândrit ani buni cu cel mai mare număr de intelectuali raportat la mia de locuitori, dintotdeauna s-a stat bine și la capitolul cârciumi. Înainte de primul război mondial, apoi în perioada interbelică și mai târziu în perioada comunistă, Câmpina a avut multe cârciumi botezate de clienții lor cu denumiri care mai de care mai pitorești – "La labă de lemn", "La 14 craci", "La țoiul jegos", "La Zbârlitu", "La puntea legănată" și acestea sunt doar câteva exemple. În cele mai multe cazuri, aproape nimeni nu își mai amintește denumirea oficială a localului, ci doar porecla intrată în istoria locului.

Nu ne vom propune o trecere în revistă a tuturor locațiilor de acest gen din Câmpina de altădată, dar de unele dintre ele – mai ales pentru denumirile lor pitorești – poate că merită să ne reamintim.
"La labă de lemn" era Restaurantul Victoria, aflat în clădirea care astăzi găzduiește Complexul Romal, iar denumirea venea de la faptul că, în perioada comunistă, timp de mai mulți ani, gestionarul localului era un bărbat care avea o mână amputată, purtând o proteză de lemn, așa cum era în vremurile acelea.
"La țoiul jegos" este singura denumire cu o conotație peiorativă față de calitatea serviciilor prestate. Era de fapt birtul pieții, care s-a tot mutat în jurul pieței, porecla sa venind de la faptul că era atât de aglomerat încât de multe ori ”țoiurile” în care se beau tăriile nici nu mai erau spălate de la un client la altul...
"La Zbârlitu" a fost mai întâi un birt în Broaște, apoi, după ce "Zbârlitu" a devenit gestionar al Restaurantului "Lac", de pe malul Lacului Bisericii, porecla a fost transferată acestui local. De fel din Telega, producător al unei țuici foarte apreciate în rândul câmpinenilor, "Zbârlitu" și-a tras porecla, de care era mândru, de la starea lui de iritabilitate continuă și reacțiile pe care le avea uneori față de clienții care depășeau măsura cu băutura sau cu pretențiile.
"La puntea legănată" era un restaurant pe locul fostului sediu al Școlii de Aviație, astăzi sediul unei firme private, în apropiere de Fântâna cu Cireși. Denumirea venea de la puntea pe care se făcea accesul pietonal, punte care se legăna destul de tare la... ieșirea clienților.
"La 14 craci" era un local aflat în Poiana Câmpina, ani buni cartier al Câmpinei, imediat după ce treceai pe sub podul de cale ferată, pe locul unde astăzi sunt blocuri, iar denumirea venea de la faptul că aici lucrau șapte femei.

Sigur, mai erau multe alte cârciumi în Câmpina. În anii ’20 ai secolului trecut, unele aveau tot felul de porecle, altele erau numite după numele gestionarilor din anumite perioade – "Berăria Paul", "La Emil", Berăria "Gonțescu" sau "Isvorul barcagiului", "La Odor”, "Cerbul”, "Sonda Prahovei", "Coloseul Bulevard", "La pomul verde", "La mielul alb", "La broasca țestoasă", "La bodega parisiană",  "Steaua albastră", "La vârful bradului", "La Cristofor Columb", "Butoiul roșu", "Romulus și Remus", "Berăria Regal", "Cotul Donului".
După cum ne-a declarat Șerban Băleanu, un binecunoscut autor al mai multor volume despre istoria Câmpinei: "Locantele din prima jumătate a secolului trecut erau adevărate instituții în Câmpina, fiind locurile de unde puteai cumpăra o mulțime de lucruri, ca într-o alimentară, dar unde puteai și să tragi o dușcă. În Câmpina de altădată erau localuri pentru toate buzunarele, însă toate aveau în comun corectitudinea față de client, iar numărul relativ mare al acestora, raportat la populația din perioada interbelică, se datora bunăstării generate de înfloritoarea industrie a petrolului și mai puțin dependenței față de alcool a câmpinenilor din acele vremuri. Dacă ne raportăm la statistica prezentată de profesorul Stoica Teodorescu în prestigioasa sa monografie, rezultă că, în anul 1924, în Câmpina ființau 30 de prăvălii de băuturi spirtoase, 26 de restaurante, 19 comercianți cu băuturi, precum și alte 6 băcănii cu tejghea de băuturi spirtoase. Un total de 81 de astfel de localuri la o populație de peste 12.000 locuitori".

5834 vizualizari
1

Comentarii

Campurile marcate cu * sunt obligatorii
  • radutoiu neculae 09.09.2019 19:14 Foarte interant comentariul istoric al orasului meu de resedinta!Acum am aflat o multime de lucruri,de care habar n-aveam,desi am citit Monografia scisa de D-l Crathovil,dumnezeu sa-l ierte!

Social

2437 vizualizari
04 nov. 2019 20:44

Concurs de desene ”Un pas către tine”, cu participarea elevilor de la trei școli din Câmpina, în cadrul unui proiect al Asociației ”Glasul Autismului”

În perioada 1-30 noiembrie 2019, Asociația ”Glasul Autismului”, în parteneriat cu Școala Gimnazială ”Ion Câmpineanu”, Școala Gimnazială Centrală și Colegiul Național ”Nicolae Grigorescu”, toate din Câmpina, derulează concursul ”Un pas către tine”, în cadrul proiectului finanțat de Kaufland prin programul StartONG cu scopul de a promova diversitatea, incluziunea și nondiscriminarea copiilor cu tulburări din spectrul autist.

4215 vizualizari
01 nov. 2019 19:21

România lipsită de apărare. În cazul Colectiv, "Arafat are un tupeu fenomenal, iar Bănicioiu este un criminal dovedit!"

Reacție extrem de dură a jurnalistului Cristian Tudor Popescu, la Digi24, la adresa autorităților, după ce "Libertatea" a făcut difuzat filmările secrete de la Colectiv, ascunse timp de patru ani publicului, dar și procurorilor. Imaginai care arată cum civilii sunt cei care intervin pentru salvarea victimelor incendiului, în timp ce pompierii și polițiștii prezenți la fața locului se comportă haotic, trec peste oameni care strigă după ajutor, se uită după șefi și așteaptă oredine, practic sunt complet depășiți de situație. O operațiune de salvare pe care Cristian Tudor Popescu a numit-o "un spectacol de carnagiu medieval".

Alte stiri recente

1412 vizualizari
11 nov. 2019 11:34

Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale 2019 în județul Prahova

330.787 alegători au votat duminică în jduețul Prahova, 292.139 dintre ei pe liste permanente, 36.573 pe liste suplimentare și 2.075 prin intermediul urnei mobile. În total au fost 325.309 voturi valabil exprimate și 5.478 voturi nule. Prezența la vot - 50,49%.

1669 vizualizari
11 nov. 2019 09:02

Vot Diaspora. Românii din străinătate l-au preferat pe Iohannis. Dan Barna pe locul doi, Theodor Paleologu al treilea

675.348 de români din străinătate au votat la primul tur al alegerilor prezidențiale, 650.159 dintre ei mergând la urne, iar 25.189 votând prin corespondență. Cele mai multe voturi din Diaspora s-au înregistrat în Italia - 129.711, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord - 119.478, Germania - 101.840, Spania - 89.085, Republica Moldova - 43.307, SUA - 10.722.