Hanul Paltinu este situat pe teritoriul administrativ al comunei Șotrile, în satul Seciuri, într-un cadru natural superb. În perioada 1966-1971, aici au stat cei care au construit Barajul Paltinu, clădirea aparținând autorităților județene de atunci. „După terminarea lucrărilor la baraj, imobilul a fost preluat de CentroCoop, fosta cooperaţie care avea în administrare localuri de acest gen. Și a devenit Hanul Paltinu. După 1989 au fost mai multe tentative de privatizare, dar au eșuat. Clădirea este în administrarea noastră, a Primăriei Şotrile. În privinţa terenului aferent, de aproximativ 14.000 mp, lucrurile au fost ceva mai complicate, pentru că mai întâi terenul respectiv a fost retrocedat. Săptămâna trecută am reuşit să facem un schimb de terenuri cu noii proprietari, astfel încât acum terenul şi construcţia aferentă, sau mai bine zis ce a mai rămas din ea, să fie în totalitate în proprietatea comunei Șotrile şi în administrarea Consiliului Local”, ne-a declarat Eugen Pârvu, consilierul personal al primarului comunei Șotrile, Bogdan Davidescu.
Primăria Şotrile nu a avut niciodată şi nu are nici în prezent posibilitatea financiară să reabiliteze și să întrețină un asemenea imobil. A mai existat și problema terenului aflat în proprietate privată. „Acum, pentru că s-a rezolvat problema cu terenul, administrația locală intenționează să scoată la licitație terenul și clădirea hanului. Poate va dori cineva să investească aici. Nu știm ce ne rezervă viitorul”, a mai afirmat Eugen Pârvu. Până atunci, peste clădire va mai trece o iarnă, astfel că starea ei precară se va accentua. Tavanul este prăbuşit în interior, bârne groase de lemn se leagănă în bătaia vântului, totul putând oricând constitui decorul perfect pentru un film horror. Și este greu de crezut că un potențial investitor ar fi interesat să refacă Hanul Paltinu, celebru cândva pe aceste meleaguri.

Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Nanu, a dispus, începând de miercuri, 5 august 2026, un set de măsuri menite să reducă consumul de energie electrică în toate imobilele aflate în proprietatea Consiliului Județean, ca parte a unui demers mai amplu de utilizare responsabilă a fondurilor publice.

Parcurgând Câmpina la pas ajungi și în zone care nu se regăsesc nici în pliantele turistice, nici în cele.. electorale.

Profesorul Anastase Scripcă a murit pe 4 august 1944, la ora 11.00, la vârsta de 75 ani, în locuinţa sa din Câmpina, strada Băicoianu nr. 13 (n.n. - astăzi, Strada Vasile Alecsandri). Este înmormântat în cimitirul central (Bobâlna de azi). Ulterior, meşterul popular Nicolae Goage aşează aici, în memoria sa şi a soţiei, Maria Scripcă, o troiţă din lemn sculptat,care astăzi, din păcate, nu mai există.

Teodor Ștefan Pavel este elevul de la Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” din Breaza, care a obținut cea mai mare medie la Evaluarea Națională din acest an.