Hanul Paltinu este situat pe teritoriul administrativ al comunei Șotrile, în satul Seciuri, într-un cadru natural superb. În perioada 1966-1971, aici au stat cei care au construit Barajul Paltinu, clădirea aparținând autorităților județene de atunci. „După terminarea lucrărilor la baraj, imobilul a fost preluat de CentroCoop, fosta cooperaţie care avea în administrare localuri de acest gen. Și a devenit Hanul Paltinu. După 1989 au fost mai multe tentative de privatizare, dar au eșuat. Clădirea este în administrarea noastră, a Primăriei Şotrile. În privinţa terenului aferent, de aproximativ 14.000 mp, lucrurile au fost ceva mai complicate, pentru că mai întâi terenul respectiv a fost retrocedat. Săptămâna trecută am reuşit să facem un schimb de terenuri cu noii proprietari, astfel încât acum terenul şi construcţia aferentă, sau mai bine zis ce a mai rămas din ea, să fie în totalitate în proprietatea comunei Șotrile şi în administrarea Consiliului Local”, ne-a declarat Eugen Pârvu, consilierul personal al primarului comunei Șotrile, Bogdan Davidescu.
Primăria Şotrile nu a avut niciodată şi nu are nici în prezent posibilitatea financiară să reabiliteze și să întrețină un asemenea imobil. A mai existat și problema terenului aflat în proprietate privată. „Acum, pentru că s-a rezolvat problema cu terenul, administrația locală intenționează să scoată la licitație terenul și clădirea hanului. Poate va dori cineva să investească aici. Nu știm ce ne rezervă viitorul”, a mai afirmat Eugen Pârvu. Până atunci, peste clădire va mai trece o iarnă, astfel că starea ei precară se va accentua. Tavanul este prăbuşit în interior, bârne groase de lemn se leagănă în bătaia vântului, totul putând oricând constitui decorul perfect pentru un film horror. Și este greu de crezut că un potențial investitor ar fi interesat să refacă Hanul Paltinu, celebru cândva pe aceste meleaguri.

Vasile Badiu va implini în această vară 80 ani și rămâne unul dintre oamenii cei mai implicați și mai activi dintre cercetătorii importanți ai Institutului de Petrol, care a adus faimă Câmpinei în întreaga lume.

Semnalam chiar zilele trecute numărul mare de incendii, cu pagube materiale considerabile, dar unele, din păcate, soldate și cu pierderea de vieți omenești.

Salvatorii montani au postat pe rețelele de socializare un apel tulburător pentru salvarea vieții unuia dintre colegii lor.

Profesorii Cristina și Gheorghe Modoianu au publicat în Anuarul Societății de Științe Istorice, din anul 2013 un articol foarte interesant, cu o sumedenie de date, despre Câmpina în anul revoluționar 1848. Am considerat util ca fragmente scurte din această filă de istorie să le publicăm pentru a avea o altă perspectivă asupra Câmpinei din urmă cu mai bine de 177 ani.