Cea de-a XIII-a ediție a Târgului Mierii își deschide porțile vineri, 16 februarie. Evenimentul are loc la Casa Tineretului, iar pregătirile sunt pe ultima sută de metri. Ediția din acest an va avea un caracter internațional pentru că, pe lângă apicultori din întreaga țară, la Câmpina vor veni apicultori din Bulgaria, Ucraina, Serbia și Republica Moldova (de la Cimișlia, localitate înfrățită cu municipiul Câmpina).
Deschiderea oficială va avea loc mâine, la ora 11.00, dar standurile vor fi pregătite pentru vizitatori încă de dimineață. La ora 12.00 va avea loc concursul deja tradițional "Cel mai bun degustător de miere", iar seara va fi organizat "Balul stuparilor și... stupărițelor" pentru toți apicultorii prezenți la manifestare. Sâmbătă dimineață, la ora 9.00, va avea loc un nou concurs - "Cea mai bună miere", iar de la ora 11.00 în program sunt incluse un simpozion și o întâlnire cu președintele Asociației crescătorilor de mătci din Ucraina. Târgul va fi deschis în fiecare zi din week-end de la 8.00 la 18.00, iar mascota târgului, Albinuța Nina, va fi prezentă permanent printre vizitatori, pentru a le oferi copiilor doze cu miere.
Târgul de miere, utilaje și echipamente apicole are loc în perioada 16-18 februarie și este organizat de Asociația Apicolă "Valea Prahovei" în parteneriat cu Primăria Câmpina, Consiliul Local și Casa Tineretului.

Sâmbătă, în prima zi a Festivalului „Serbările Toamnei” de la Câmpina, după festivitatea de premiere a elevilor și sportivilor, a fost momentul unor copii frumoși și talentați să urce pe scenă.

Dincolo de momentele oficiale și momentele artistice, „Serbările Toamnei” au însemnat și un adevărat târg, unde puteai găsi de la diverse mâncăruri, până la obiecte de artizanat, bijuterii, dar și un stand al... Jandarmeriei.

Sâmbătă dimineață a început o nouă ediție a „Serbărilor Toamnei”, iar deschiderea a fost prilejul premierii elevilor și sportivilor cu rezultate deosebite.

Ani Bradea este autoarea mai multor volume de poezie, interviuri și critică de artă. Literatura sa a trecut și granițele limbii române: volumul „Poeme din zid” a fost tradus în italiană și germană, iar proiectele sale dedicate românilor din diaspora au ajuns în numeroase orașe europene.