Cum a reușit MAI să bulverseze un întreg sistem. Mii de pensionări anticipate și zeci de mii de polițiști scoși pe bandă rulantă după trei-cinci luni de cursuri

- Social -

În ultima vreme, pe fondul cazului cumplit de la Caracal și a cazului revoltător de la Galați, în spațiul public au apărut numeroase discuții cu privire la pregătirea profesională și calitatea umană a polițiștilor. Se arată cu degetul spre școlile de poliție care scot agenți pe bandă rulată, iar agenții școlarizați în aceste unități arată cu degetul spre miile de persoane angajate din sursă externă, adică oameni luați de pe stradă și făcuți polițiști în trei luni. Situația este, însă, mai gravă decât ne imaginăm și dacă ar fi să arătăm cu degetul spre vreo instituție, aceasta nu poate fi decât Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Aici, la MAI, s-au creat acele acte normative care au bulversat sistemul.

Mai întâi, în 2015, a fost Legea 223. Ce a însemnat aplicarea ei? Pensionarea anticipată, cu pensii foarte mari, a sute de polițiști, cărora respectiva lege le permitea să cumuleze pensia cu salariul, adică să încaseze și pensia, dar să se poată angaja fie la stat, fie în privat. Apoi, în 2016-2017, a fost un adevărat exod. Peste 8.000 de polițiști s-au pensionat anticipat în 2016 și încă vreo 2.000 în 2017, pentru că se aflase deja că va fi emisă o ordonanță care va limita pensia la nivelul salariului. Și înainte de apariția respectivei ordonanțe (OUG 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte nomative în domeniul pensiilor de serviciu), s-a ieșit la pensie pe capete, la 40-45 de ani. Sistemul avea deja un mare deficit de personal, un deficit care s-a acutizat, iar atunci, în 2017, au plecat mulți oameni cu experiență, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care s-a ajuns să nu mai existe ofițeri de "tutelă", adică polițiști cu vechime, care să ia sub tutela lor profesională tinerii ieșiți de pe băncile școlilor. Aceasta a fost, pe scurt, povestea măreței gândiri a MAI în privința pensionărilor.

Invocând deficitul de personal de aproape 25.000 oameni în întreg sistemul, același MAI a conceput un plan de angajări pe bandă rulantă din 2017. Planul a avut două componente. Prima - creșterea numărului de locuri și reducerea perioadei de școlarizare (de la doi ani la un an, de fapt la 9 luni) la școlile postliceale de poliție. A doua componentă - angajările din sursă externă. Să le luăm pe rând. 
Școlile de poliție au fost, practic, obligate să comprime materia din doi ani de studiu în... cinci luni. Pentru că asta a însemnat, în realitate, reducerea perioadei de școlarizare. Mai exact, 1.300 de ore, din care 665 ore de cursuri și 635 ore de practică, după cum ne-au precizat reprezentanții Școlii de Agenți de Poliție "Vasile Lascăr" din Câmpina. Cursurile se desfășoară în școală, ca și o parte din orele de practică (cealaltă parte se desfășoară la unitățile / secțiile unde sunt repartizați elevii, în general în județele din care provin). După nouă luni de școală, urmează examenul de absolvire din materia predată la cursuri și o testare practică. Apoi se face o medie între nota de la examen și cea din anul școlar, iar aceasta este media de absolvire în funcție de care proaspeții agenți primesc și repartiția. Anul acesta termină Școala de Poliție de la Câmpina două promoții, fiecare având câte 1.292 de elevi (promoția care a susținut examenul de admitere în august-septembrie 2018 și care va avea ceremonia de absolvire în septembrie 2019, respectiv promoția care a avut examenul de admitere în ianuarie 2019 și care va termina școala în noiembrie 2019). Așadar, după absolvire vor intra direct în câmpul muncii 2.584 agenți, majoritatea la ordine publică, cu un salariu de funcție (încadrare) de 3.301 lei brut.

Am ajuns la angajările din sursă externă, o chestiune destul de delicată, care a dus la o scindare a sistemului. În România, primele angajări din sursă externă s-au făcut în perioada 2005-2006, înaintea integrării Româniai în UE. Și a fost un dezastru. Poate vă mai amintiți scandalurile de atunci când, după angajare, s-a descoperit că au intrat în sistem persoane cu cazier, cu multe infracțiuni la activ. Nu știm cum au trecut dosarele lor la verificare, putem dor bănui. Prin 2015 s-a revenit la varianta angajărilor din sursă externă și nu au fost două-trei sute, ci cu miile: 5.000 persoane în 2016, 3.500 persoane în 2017, 6.000 persoane în 2018, iar pentru 2019 - 1.870 persoane. (sursă MAI)
Care sunt condițiile pentru cei care doresc să devină polițiști... aproape peste noapte? Să le parcurgem împreună: cetăţenie română şi domiciliul în România; cunoştinţe de limba română atât scris cât şi vorbit; capacitate totală de exerciţiu; să fie declaraţi „apt” din punct de vedere medical, atât fizic cât şi psihic; minim 18 ani împliniţi; studii corespunzătoare cerinţelor postului pentru care candidează; candidaţii trebuie să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat; comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate; fără antecedente penale sau în curs de urmărire penală ori de judecată; să nu fi fost destituiţi în ultimii 7 ani dintr-o funcţie publică; să nu fi făcut poliţie politică; să nu fie membru al vreunui partid, formaţiune politică sau organizaţie cu caracter politic.
Candidații susțin o probă sportivă și un examen scris, bibliografia fiind anunțată în prealabil. Cei admiși vor parcurge apoi, timp de 12 săptămâni, un curriculum special conceput, practic şi teoretic, pentru a înţelege munca de poliţie. La finalul celor trei luni de şcoală (perioadă în care primesc salariu), agenţii vor trece prin proba evaluării și apoi vor intra direct în sistem. Nu au fost puține cazurile în care polițiști angajați din sursă externă au ajuns șefii celor care au trecut printr-o școală de poliție. A cui e vina? Cine pe cine învață și ce învață?
Cert este că, prin deciziile luate, MAI a dat mai multă atenție cantității, în dauna calității. Iar acest lucru se vede în teren. Nu generalizăm, există și polițiști buni, dar de cele mai multe ori ei trec într-un con de umbră din cauza colegilor care și-au greșit meseria, și-au încurcat menirea, au viciat sistemul.

• 10.08.2019 10:50 Admin În timpul mandatului său de ministru al Afacerilor Interne s-au luat acele decizii privind reducerea perioadei de școlarizare la școlile de poliție (dar și eliminarea limitei superioare de vârstă, astfel că au devenit elevi la școlile de poliție persoane de 40-45 ani, chiar 47 ani), precum și angajările masive din sursă externă. E greu de crezut că dna Carmen Dan nu a știut ce efecte vor avea aceste măsuri. Iar dacă nu a știut, e foarte grav, pentru că aceste măsuri au dus la o deprofesionalizare a poliției.
• 09.08.2019 19:42 Victor Tanasescu Doamna ministru Carmen Dan a declarat, dupa demisia sa, ca "Nu am ce sa- mi reprosez". Oare atunci cand a facut aceasta declaratie, nu avea cunostinta de faptele relatate in articolul reprodus mai sus.?