Trăim în Câmpina și iubim Câmpina, dar mulți dintre noi cunoaștem prea puține lucruri despre istoria acestor locuri, despre cei plecați de aici și care și-au dat viața pentru țară, despre identitatea comunității noastre. Dacă doriți, joi, 17 mai 2018, de Ziua Eroilor, în Anul Centenarului, putem răsfoi împreună câteva pagini din istoria Câmpinei la o conferință inedită, care va avea loc de la ora 18.00, în amfiteatrul Școlii Centrale din municipiu.
Va fi o conferință ilustrată cu imagini de epocă, ce vor fi făcute publice în premieră. O incursiune în timp, intitulată "Patrimoniul câmpinean: Memoria eroilor în Anul Centenar". Evenimentul este organizat de Centrul de Informare și Promovare Turistică, serviciu public care aparține Primăriei Câmpina, iar inițiator și gazdă va fi Mădălin Focșa, unul dintre angajații centrului, un mare pasionat de istorie, de cercetarea arhivelor, de scoaterea la lumină și expunerea în fața publicului a unor imagini și informații despre Câmpina de altădată și despre oamenii remarcabili pe care Câmpina i-a dat țării și lumii întregi. În cadrul conferinței, publicul va afla informații interesante despre felul în care era onorată memoria eroilor în Câmpina interbelică, despre personalitățile orașului, dar și despre odiseea Monumentului Eroilor Câmpineni din Războiul de Întregire Națională, operă de artă a cărei poveste este prea puțin cunoscută astăzi.

Sâmbătă, în prima zi a Festivalului „Serbările Toamnei” de la Câmpina, după festivitatea de premiere a elevilor și sportivilor, a fost momentul unor copii frumoși și talentați să urce pe scenă.

Dincolo de momentele oficiale și momentele artistice, „Serbările Toamnei” au însemnat și un adevărat târg, unde puteai găsi de la diverse mâncăruri, până la obiecte de artizanat, bijuterii, dar și un stand al... Jandarmeriei.

Sâmbătă dimineață a început o nouă ediție a „Serbărilor Toamnei”, iar deschiderea a fost prilejul premierii elevilor și sportivilor cu rezultate deosebite.

Ani Bradea este autoarea mai multor volume de poezie, interviuri și critică de artă. Literatura sa a trecut și granițele limbii române: volumul „Poeme din zid” a fost tradus în italiană și germană, iar proiectele sale dedicate românilor din diaspora au ajuns în numeroase orașe europene.