Pe 10 Mai, de Ziua Regalității, am avut ocazia unei discuții cu profesorul Alin Ciupală, un bun cunoscător al istoriei locale și nu numai, dar și un fervent susținător al monarhiei. Autor și coautor al mai multor cărți despre istoria Câmpinei, profesorul Ciupală își exprima mâhnirea că în localitatea noastră nu există niciun monument dedicat regalității, în condițiile în care anul acesta sărbătorim Centenarul Marii Uniri, eveniment esențial în istoria țării și la care Familia Regală a avut o contribuție importantă. De aici am considerat că se poate naște o discuție, poate chiar o dezbatere legată de un posibil monument în onoarea regilor noștri.
Prin Câmpina trecea Familia Regală când mergea la Castelul Peleș, chiar pe actualul Bulevard Carol I. Regele Carol I a venit la Câmpina într-una din primele sale vizite în ţară, în 1866, după instalarea pe tron. Regina Maria şi Principesa Ileana veneau foarte des la Câmpina, la familia Crăciun, care locuia în clădirea ce avea să devină mult mai târziu Casa Pionierilor. Ele îşi comandau aici costume populare, iar Principesa Ileana chiar a petrecut mai multe vacanţe la familia Crăciun din Câmpina. Regele Mihai a oprit de mai multe ori la Câmpina, în drum spre Sinaia, iar despre vizita oficială din 2002, la Biserica “Sfântul Nicolae” din Slobozia, deja știm cu toții.
Câmpina are Bulevardul Carol I și ar mai putea avea, dacă se obțin toate aprobările necesare, Parcul Regele Mihai (zona Milia plus Soldat). Poate ar fi frumos, totuși, să avem și un monument dedicat Familiei Regale, cu atât mai mult cu cât există astfel de monumente în comunele vecine, dar nu și în al doilea municipiu al județului. La Proviţa de Sus există un foarte frumos monument dedicat eroilor din Războiul de Independenţă şi din Primul Război Mondial, monument pe care s-au păstrat efigiile Regelui Ferdinand – Întregitorul de țară. Monumentul a fost inaugurat pe 30 noiembrie 1928 chiar de către Mitropolitul Moldovei Pimen Georgescu, fiul al comunei Proviţa de Sus şi personalitate marcantă a culturii şi ortodoxiei româneşti.
La Telega a fost realizat un Monument al Eroilor, construcţia sa începând în anul 1926, dar fiind finalizat în anii 1933-1934. Iniţial, în vârful monumentului se afla bustul Regelui Ferdinand, dar după venirea comuniştilor la putere bustul a fost înlocuit cu trei trofee militare din bronz – o sabie încrucişată cu o puşcă şi o caschetă militară. Poate cel mai deosebit monument dedicat regalităţii în zona noastră se află tot în comuna Telega, dar în satul Meliceşti, Crucea Domnitorului, pe locul unde Carol I a poposit în anul 1866, atunci când căuta un loc unde să construiască un castel. Până la urmă a ales Sinaia și a construit Peleșul.
În Anul Centenarului, când poate depănăm mai mult ca niciodată file de istorie, poate ar trebui să facem și ceva concret. Un monument sau, dacă se consideră că ar fi prea mult, poate măcar unul dintre panourile votive de pe viitorul monument din Parcul de la Soldat (de unde Soldatul va pleca spre Cimitirul Eroilor) va conține o scenă, o “poveste” dedicată Familiei Regale.
În multe țări, mai puțin în România, există un adevărat cult pentru cinstirea memoriei înaintașilor.
Se spune despre simțul umorului că este apanajul oamenilor inteligenți... În aceste condiții, este și mai îngrijorător că, de o vreme încoace, simțul umorului pare să dispară.
Să compari Câmpina cu Parisul este aproape o impietate... Și, totuși, păstrând proporțiile, măcar la nivel de principiu, de ce nu?!
Au trecut și alegerile locale din 9 iunie 2024... La Câmpina, mulți au considerat o surpriză victoria Irinei Nistor (PSD) în fața lui Alin Moldoveanu (PNL). Poate că da, poate că nu, dar în rândurile următoare vom prezenta argumentele pentru care credem că, după acest scrutin, câmpinenii au așteptări mai mari de la Irina Nistor decât au avut de la Alin Moldoveanu în 2020.