Publicitate
N-ar fi frumos să avem la Câmpina un monument dedicat regalității?!
Editorial (Categoria articolului)
Pe 10 Mai, de Ziua Regalității, am avut ocazia unei discuții cu profesorul Alin Ciupală, un bun cunoscător al istoriei locale și nu numai, dar și un fervent susținător al monarhiei. Autor și coautor al mai multor cărți despre istoria Câmpinei, profesorul Ciupală își exprima mâhnirea că în localitatea noastră nu există niciun monument dedicat regalității, în condițiile în care anul acesta sărbătorim Centenarul Marii Uniri, eveniment esențial în istoria țării și la care Familia Regală a avut o contribuție importantă. De aici am considerat că se poate naște o discuție, poate chiar o dezbatere legată de un posibil monument în onoarea regilor noștri.
Prin Câmpina trecea Familia Regală când mergea la Castelul Peleș, chiar pe actualul Bulevard Carol I. Regele Carol I a venit la Câmpina într-una din primele sale vizite în ţară, în 1866, după instalarea pe tron. Regina Maria şi Principesa Ileana veneau foarte des la Câmpina, la familia Crăciun, care locuia în clădirea ce avea să devină mult mai târziu Casa Pionierilor. Ele îşi comandau aici costume populare, iar Principesa Ileana chiar a petrecut mai multe vacanţe la familia Crăciun din Câmpina. Regele Mihai a oprit de mai multe ori la Câmpina, în drum spre Sinaia, iar despre vizita oficială din 2002, la Biserica “Sfântul Nicolae” din Slobozia, deja știm cu toții.
Câmpina are Bulevardul Carol I și ar mai putea avea, dacă se obțin toate aprobările necesare, Parcul Regele Mihai (zona Milia plus Soldat). Poate ar fi frumos, totuși, să avem și un monument dedicat Familiei Regale, cu atât mai mult cu cât există astfel de monumente în comunele vecine, dar nu și în al doilea municipiu al județului. La Proviţa de Sus există un foarte frumos monument dedicat eroilor din Războiul de Independenţă şi din Primul Război Mondial, monument pe care s-au păstrat efigiile Regelui Ferdinand – Întregitorul de țară. Monumentul a fost inaugurat pe 30 noiembrie 1928 chiar de către Mitropolitul Moldovei Pimen Georgescu, fiul al comunei Proviţa de Sus şi personalitate marcantă a culturii şi ortodoxiei româneşti.
La Telega a fost realizat un Monument al Eroilor, construcţia sa începând în anul 1926, dar fiind finalizat în anii 1933-1934. Iniţial, în vârful monumentului se afla bustul Regelui Ferdinand, dar după venirea comuniştilor la putere bustul a fost înlocuit cu trei trofee militare din bronz – o sabie încrucişată cu o puşcă şi o caschetă militară. Poate cel mai deosebit monument dedicat regalităţii în zona noastră se află tot în comuna Telega, dar în satul Meliceşti, Crucea Domnitorului, pe locul unde Carol I a poposit în anul 1866, atunci când căuta un loc unde să construiască un castel. Până la urmă a ales Sinaia și a construit Peleșul.
În Anul Centenarului, când poate depănăm mai mult ca niciodată file de istorie, poate ar trebui să facem și ceva concret. Un monument sau, dacă se consideră că ar fi prea mult, poate măcar unul dintre panourile votive de pe viitorul monument din Parcul de la Soldat (de unde Soldatul va pleca spre Cimitirul Eroilor) va conține o scenă, o “poveste” dedicată Familiei Regale.
Editorial
Oameni care onorează Câmpina, dar pe care administrația locală i-a uitat atunci când a împărțit cu multă dărnicie "Medalia Centenarului"
67 de personalități și persoane, 19 societăți comerciale, 56 de instituții publice locale și județene, 17 asociații, fundații și cluburi, plus 35 de elevi olimpici și profesorii lor au primit "Medalia Centenarului" din partea administrației locale câmpinene în cadrul manifestărilor dedicate Zilei Naționale. Lor li s-au adăugat... reprezentanții administrației publice, mai exact conducerea Primăriei, consilierii locali și cei județeni. Deci medalii multe, la ceas de mare sărbătoare. Unii le-au meritat cu prisosință, alții deloc. Însă nu despre cei care au primit "Medalia Centenarului" vreau să vorbesc aici, ci despre cei care nu au primit-o, deși chiar ar fi meritat. Pentru că sunt oameni extraordinari, care fac cinste Câmpinei. Din păcate, la ei nu s-a gândit nimeni.
Cum ne îmbulzim să cumpăram iluzii de la supermarket...
În mod cert, mulți dintre dvs. ați mers în străinătate și ați văzut, în cartierele orașelor mai mici sau mai mari, băcănii, brutării, patiserii, măcelării, aprozare etc. Magazine mici, cu produse tradiționale, produse sănătoase și, poate cel mai important, produse autohtone. Mezeluri, brânzeturi, pâine, vinuri, carne, fructe și legume, toate produse acolo, la ei, în țara lor. Și se vând bine, bine de tot. Poate ați văzut piețele de week-end, unde producători din zona respectivă vin să-și vândă produsele. Producători adevărați, cu marfă de calitate. Iar francezul, sau italianul, sau spaniolul, sau portughezul aici își lasă banii, în magazinele cu produse tradiționale, în piețele cu produse sănătoase, nu în supermarketuri, ca la noi. Cu alte cuvinte, își lasă banii în economia națională. Pe când noi ce facem? Îi îmbogățim pe alții. Ne bucurăm că vine Kaufland, că vine Lidl, că vine Profi sau altul asemeni lor, credem că e bine, că se creează locuri de muncă noi, că e minunat să ne plimbăm cu căruțul prin marele magazin și să îl umplem cu tot felul de produse alimentare de calitate îndoielnică și la prețuri care ni se par rezonabile. În realitate, lucrurile stau diferit și le vedem doar dacă vrem să le vedem.
Alte stiri recente
Departe de casă, dar cu România în suflet. Florica Jinga a sărbătorit Centenarul alături de românii din Tenerife
1 Decembrie este Ziua Națională a României, ziua tuturor românilor, de acasă și de pretutindeni. Iar când ești departe de țară, departe de ai tăi, emoția sărbătorii naționale parcă este și mai puternică. Ți-e dor și, poate, doare, iar sufletul ți-e copleșit de România. În Oceanul Atlantic, în Tenerife, cea mai mare insulă din arhipelagul Canare, există un colț de Românie. Pe 1 Decembrie 2018, comunitatea românească de aici a sărbătorit Centenarul Marii Uniri în straie populare, cu mâncare tradițională și cu muzică românească interpretată de Florica Jinga. A fost o sărbătoare a sufletului românesc în Tenerife, Spania.
Locuri de muncă vacante în Câmpina și împrejurimi la 11 decembrie 2018
Informațiile sunt furnizate de Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Prahova. Detalii puteți obține de la ALOFM Câmpina, telefon 0244.376.001.
Comentarii