Este vorba despre o clădire impresionantă (foto), construită în anul 1875, situată în centrul municipiului București. A fost primul sediu al Băncii Naționale a României. Este o clădire aflată pe lista oficială a monumentelor istorice, listă întocmită de Ministerul Culturii. Proprietarul acestui imobil este societatea Soceram, controlată de omul de afaceri câmpinean Mihai Anastasescu.
După cum informează Comisarul.ro, negocierile vor începe de la 4,85 milioane de euro, valoare rezultată în urma unei evaluări comandate de proprietar. În spatele acestor negocieri există unele suspiciuni de vreme ce Ministerul Culturii a renunțat foarte ușor la dreptul de preemțiune pe care îl avea, fiind totuși vorba despre un monument istoric. Acest drept s-a transferat administrației locale, iar primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, dorește fix această clădire pentru a o transforma într-un centru cultural. O altă suspiciune, potrivit Comisarul.ro, pornește de la faptul că Mihai Anastasescu a fost întotdeauna considerat ca fiind “omul lui Adrian Năstase”, iar numele lui apare în Dosarul “Rafo Onești”. Conform unei declarații din dosar a fostului patron al rafinăriei din Onești, Corneliu Iacobov, Anastasescu a fost trimis să facă afaceri la Rafo direct de la Palatul Victoria, unde premier era Adrian Năstase, ulterior condamnat și el pentru corupție.
De-a lungul timpului despre Mihai Anastasescu s-a spus și că are legături foarte strânse cu mai mulți ofițeri importanți din SRI, unul dintre ei fiind generalul Ovidiu Soare, fostul șef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituției și Securitate Economică din SRI. Iar de la o vreme încoace se vorbește despre apropierea lui Anastasescu de președintele Klaus Iohannis, căruia i-ar fi sponsorizat campania electorală din 2014, dezvăluire făcută de fostul ofițer SRI Adrian Radu, cel care avea întâlniri de taină cu fostul președinte, Traian Băsescu, printre copacii din Parcul Herăstrău.
(Sursă foto - Profit.ro)

Este vorba de parcul care a purtat multă vreme numele „Mițu-Chițu”, denumire pe care unii încă o mai folosesc. Nu și parcul, care este închis de multă vreme, cu excepția unei scurte perioade de sărbători la finalul anului 2024.

Problema traficului rutier din Câmpina tinde să fie din ce în ce mai presantă pentru toți cei implicați, răsfrângându-se, finalmente, asupra administrației locale.

Aleea Scărișoara din Câmpina este una dintre zonele gri din punct de vedere al infracționalității.

Așa cum vă anunțam în articolele noastre anterioare, din luna februarie, în municipiul Câmpina au început să intre treptat în funcțiune insulele ecologice digitalizate achiziționate printr-un proiect cu fonduri europene.