Chiar dacă a fost dată în folosință încă din anul 1982, Casa Științei și Tehnicii pentru Tineret din Câmpina, astăzi Casa Tineretului, a avut inaugurarea oficială la 15 ianuarie 1983. Au trecut așadar 37 de ani de la acel moment. Ani la rând, Casa Științei a fost o instituție reprezentativă pentru localitate, care a găzduit multe evenimente.
Primul director al Casei Științei și Tehnicii pentru Tineret din Câmpina a fost Gheorghe Piscan, în perioada 1983-1989, cu doar câteva luni înainte de revoluția din decembrie 1989 fiind înlocuit cu Constantin Niță, cel care a condus instituția până în anul 1998. Apoi, până în 2001, directorul Casei Tineretului (denumire dată din 1990) a fost Gabriel Budileanu, urmat de atunci și până în prezent de Florin Buda.
Trebuie spus că la momentul inaugurării sale, Casa Științei și Tehnicii pentru Tineret de la Câmpina era singura din țară care nu se afla într-un oraș reședință de județ și care avea reunite săli de spectacole, hotel, popicărie și o mulțime de alte facilități. Proiectul inițial era și mai amplu, cuprinzând inclusiv un cartodrom, undeva spre zona unde acum se află autogara, dar, în final, totul a ieșit așa cum apare și în zilele noastre. De asemenea, trebuie menționat faptul că, atât pe parcursul realizării construcției, cât și după darea sa în folosință, Nicu Ceaușescu a fost aici în mai multe rânduri. De altfel, Casa Științei și Tehnicii pentru Tineret din Câmpina a fost realizată cu fonduri exclusiv de la Uniunea Tineretului Comunist (UTC), condusă la momentul respectiv de fiul lui Nicolae Ceaușescu, Nicu Ceaușescu, contribuția locală fiind punerea la dispoziție a terenului și asigurarea forței de muncă voluntară.
La momentul inaugurării instituției, în urmă cu 37 de ani, prim-secretarul orașului, echivalentul primarului de astăzi, era Petre Câmpeanu. De-a lungul istoriei sale destul de scurte, Casa Științei și Tehnicii pentru Tineret, apoi Casa Tineretului, a găzduit o serie de evenimente dosebite, unele chiar de mare importanță pentru Câmpina. Probabil că printre cele mai importante ar putea fi considerate Forumul Național al Organizației Pionierilor, din iulie 1988, când a fost prezentă la Câmpina și Poliana Cristescu, fosta soție a lui Nicu Ceaușescu, care era președintele Consiliului Național al Organizației Pionierilor; aniversarea ”Câmpina 500”, pe 8 ianuarie 2003, când s-au împlinit cinci secole de la atestarea documentară a localității, invitat de onoare fiind prim-ministrul României din acel moment, Adrian Năstase. Desigur, au mai fost și alte evenimente care trebuie amintite - spectacole de teatru și de divertisment, concursuri de miss, întâlniri cu scriitori sau diverse personalități (inclusiv Nadia Comăneci a fost aici, la un astfel de eveniment, în septembrie 1989, cu numai câteva săptămâni înainte de a fugi din România), serbări ale ”Scânteii Tineretului”, discotecile extrem de apreciate de tinerii din Câmpina și împrejurimi, chiar și Cenaclul ”Flacăra” al lui Adrian Păunescu. Pe 22 decembrie 1989, câmpinenii care au ieșit în stradă au ales să vină tot aici, în spațiul larg din fața Casei Științei și Tehnicii pentru Tineret.

Vasile Badiu va implini în această vară 80 ani și rămâne unul dintre oamenii cei mai implicați și mai activi dintre cercetătorii importanți ai Institutului de Petrol, care a adus faimă Câmpinei în întreaga lume.

Semnalam chiar zilele trecute numărul mare de incendii, cu pagube materiale considerabile, dar unele, din păcate, soldate și cu pierderea de vieți omenești.

Salvatorii montani au postat pe rețelele de socializare un apel tulburător pentru salvarea vieții unuia dintre colegii lor.

Profesorii Cristina și Gheorghe Modoianu au publicat în Anuarul Societății de Științe Istorice, din anul 2013 un articol foarte interesant, cu o sumedenie de date, despre Câmpina în anul revoluționar 1848. Am considerat util ca fragmente scurte din această filă de istorie să le publicăm pentru a avea o altă perspectivă asupra Câmpinei din urmă cu mai bine de 177 ani.