A devenit o tradiție ca, în preajma Zilei Universale a Iei, doamnele din PNL să-și îmbrace iile, să se întâlnească și să sărbătorească împreună această zi specială, dedicată celei mai importante piese a costumului tradițional românesc. Anul acesta a fost ales orașul Breaza pentru marcarea Zilei Universale a Iei, adică exact locul unde te poți bucura mai mult de păstrarea tradiției. Iar invitat de onoare a fost profesorul de istorie și etnografie de la Liceul "Aurel Vlaicu" din Breaza, Vasile Focșeneanu.
Ia a fost ridicată la rang de valoare națională de Regina Maria, dar puțini sunt cei care știu că printre ținutele preferate ale Majestății Sale se număra o ie primită cadou de la localnicii din Breaza, în timpul unei vizite prin anul 1926. O ie atipică, în culori pastelate, între care predomina violetul. La Breaza și astăzi se coase respectându-se modelul tradițional specific zonei. De altfel, după cum spunea profesorul Vasile Focșeneanu, mai sunt trei centre importante în țară unde ia tradițională a supraviețuit timpului - Breaza (Prahova), Topoloveni (Argeș) și Tismana (Gorj).
"De când cos brezencele ii? Dintotdeauna. Cel puțin de la începutul secolului al XVI-lea, de când Breaza este atestată documentar. De la 1503, fără întrerupere, brezencele au cusut și au purtat iile tradiționale", a afirmat profesorul Focșeneanu, care a vorbit apoi despre tipurile de ii care se realizează la Breaza, despre modelele specifice iei de Breaza și semnificația lor. (video)
S-a discutat apoi despre iile comerciale, dar și despre iile industriale, care au invadat piața în ultimii ani și care "aș spune eu că sunt fără suflet, deoarece sunt realizate de mașini și nu de mâna artizanului", după cum a mai spus profesorul Vasile Focșeneanu.
"Atât prezentarea făcută de dl. profesor, cât și discuțiile ulterioare au fost extrem de interesante. Am aflat lucruri deosebite despre ia românească, despre ia tradițională realizată la Breaza, despre coloristica specifică și mai ales despre semnificația modelelor cusute pe ie, lucruri mai puțin cunoscute, dar foarte interesante și care au fost transmise din generație în generație și respectate cu sfințenie de femeile care au dus tradiția mai departe. Ia tradițională nu mai reprezintă de mult doar o cămașă cu altiță, doar un obiect vestimentar. Este o adevărată carte de istorie. Este un element de identitate națională și noi o sărbătorim în fiecare an cu mare drag și bucurie în suflet", ne-a declarat președintele OFL Prahova, Monica Clinciu.

Aceasta este întrebarea legitimă pe care și-o pun locuitorii din zonă și cei care tranzitează această străduță care trece pe lângă sala de sport a Liceului Tehnologic Energetic și iese în Strada Schelelor.

Luna aceasta s-au împlinit șapte ani de la semnarea contractului de finanțare pentru proiectul privind eficientizarea energetică a Spitalului Municipal Câmpina. Se întâmpla în ultimul mandat de primar al lui Horia Tiseanu, în martie 2019. După șapte ani și numeroase probleme, investiția pare a se îndrepta spre finalizare.

Poliția Locală Câmpina asigură monitorizarea permanentă, video și prin patrulări, a platformei de pe Aleea Parcului, unde se află containerele pentru deșeuri din materiale de construcții și deșeuri voluminoase.

După succesul documentarului România Sălbatică și al altor producții dedicate naturii, premiate internațional, regizorul și producătorul câmpinean Cosmin Dumitrache revine cu un nou proiect cinematografic. „Hoinari prin munți”, cel mai recent film al său, marchează o schimbare de perspectivă, fiind primul documentar observațional al regizorului, centrat pe latura umană.