Crăciunul copilăriei mele, cu... pictorul Valentin Bălan

- Social -

Înaintea marii sărbători creștine a Nașterii Domnului, CâmpinaTV.ro v-a pregătit un nou serial - Crăciunul copilăriei mele, în care diverse personalități ale Câmpinei vor povesti exact despre această mare sărbătoare creștină. 

În rândurile de față, a răspuns provocării noastre Valentin Bălan, unul dintre cei mai apreciați pictori locali, cu expoziții și participări la numeroase evenimente artistice atât în țară, cât și în străinătate.
”Chiar și înainte de Revoluție, Serbarea Crăciunului era trăită din plin atât la oraș, cât și la sat. Era o stare euforică între Crăciun și Anul Nou - Revelion, deși la televizor nu nu simțea această efervescență. Era o trăire mai patriarhală față de vremurile de astăzi, când este o trăire comercială. Lumea cumpăra brad, îl impodobea cu beteală din hârtie creponată și lucruri simple, însă încărcate de emoție spirituală. Nu erau banane sau portocale din belșug, însă se completau cu lucruri simple, copii bucurându-se din plin de acestea. Personal, am fost în general în viața satului, în vacanțele de iarnă, la bunici. Când spuneam sărbători de iarnă – Crăciun, Revelion, automat spuneam colinde, care aveau farmecul lor. Cât ne puteam bucura de covrigii și bomboanele pe care le primeam și le puneam într-o traistă din pânză de in sau cânepa! Cu o zi înainte ne coseam singuri traista, fiind un preludiu cu încărcătură emoționala în anunțarea Crăciunului. Porțile și ușile caselor erau deschise, lumea era mult mai primitoare, mai caldă în acea vreme, însă evoluția vremurilor, pașii făcuți evolutiv înspre creșterea nivelului de trai, are și compromisurile firești, în acest sens - fără să cad interpretabil în nostalgie. Masa de Crăciun era precedată de slujba la biserică și împărțirea de bucate, în general carne prăjita de porc, pe care gospodinele le duceau la vecini. O casă în care nu veneau copiii de la oraș să sărbătoarească alături de părinți și bunici sărbătoarea Crăciunului nu avea farmec”, ne-a povestitit pictorul Valentin Bălan.
Pentru a ilustra acest articol, Valentin Bălan ne-a transmis imagini ale unor tablouri simbolice pentru acele vremuri - ”Tăiatul porcului - De Ignat” - premergător Crăciunului; ”La clacă” - femeile stăteau la clacă pe rând la fiecare, croșetau în perioada premegătoare sărbătorilor, ceea ce ridica spiritual emoția așteptării sărbătorilor; ”În așteptare” - înfățișând bătrâni care sunt singuri, copiii lor nu mai vin acasă de sărbători, iar Crăciunul nu mai are niciun farmec pentru ei.