Mijloacele de transport electrice și cele hibride câștigă tot mai mult teren în Europa. Astfel de mașini au devenit populare și în România, chiar și la Câmpina, unde au început să apară cele hibride. Adică, automobile care combină combustibilul tradițional (benzină, motorină, GPL) cu alimentarea electrică. Principalele avantaje: reducerea costurilor și reducerea poluării.
Unele administrații locale, inclusiv cea de la Câmpina, nu sunt, însă, în pas cu vremurile și au omis să includă aceste tipuri de mașini în hotărârea privind taxele și impozitele locale. Tocmai de aceea, atunci când s-au dus să-și plătească impozitele, proprietarii acestor mașini au avut surpriza să constate că pe plan local nu există nicio reglementare pentru mașinile lor. Că de o încurajare... fiscală din partea administrației publice câmpinene nici nu poate fi vorba. Practic, în hotărârea privind taxele și impozitele pentru 2018, aprobată de Consiliul Local la propunerea Primăriei, nu există vreo prevedere legată de mașinile electrice sau hibride, ci sunt stabilite impozitele doar pentru mașinile clasice.
Trebuie să știți că, pentru autovehiculele acționate electric nu se datorează impozit, prevedere inclusă de Ministerul Finanțelor în Codul Fiscal, la art. 469. Iar conform art. 470, alin. (3) din Codul Fiscal “în cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu minimim 50%, conform hotărârii Consiliului Local”. Mai exact, Codul Fiscal stabilește un prag, iar administrațiile locale trebuie să aprobe valorile exacte. De exemplu, Consiliul Local Câmpina ar fi trebuit să stabilească exact procentul reducerii (Codul Fiscal introduce doar limita minimă de 50%). Iar o administrație care vrea să încurajeze achiziția de mașini hibrid, pentru reducerea poluării din municipiu, ar putea duce acest procent la 60-70% chiar. Dar administrația câmpineană a omis complet mașinile hibrid, ce să mai vorbim despre încurajarea achizițiilor sau reducerea impozitului.
(Foto ilustrativ, sursă Cars.ro)

Probabil că mulți dintre câmpineni (și nu numai ei) au auzit de ESZ Prahova doar acum, în această perioadă dificilă de criză, în care peste 100.000 oameni din Prahova și Dâmbovița nu au apă.

În contextul crizei apei, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a ajuns de urgență la Consiliul Județean Prahova, unde, împreună cu președintele instituției, Virgil Nanu, a avut o ședință de lucru cu managerii spitalelor din Câmpina, Băicoi, Florești și Breaza.

Problemele de la Barajul Paltinu au dus la oprirea temporară a centralei electrice de la Brazi, deținută de Petrom și care furnizează aproape 10% din producția națională de electricitate.

În cursul zilei de marți, 2 decembrie, pompierii au ajuns cu o autocisternă cu apă și la Adăpostul chinologic de la Câmpina, situat la marginea localității, pe malul râului Doftana.