72 de ani de la întâlnirea reprezentanților partidelor comuniste din Europa la Castelul Voila, din Câmpina. Comandase Stalin asasinarea aici a liderului iugoslav Tito?

- Eveniment -

În urmă cu exact 72 de ani, pe 28 iunie 1948, în salonul spațios și luminos de la parterul Castelului Voila, avea loc o întâlnire importantă a reprezentanților partidelor comuniste din Europa. Întâlnirea fusese convocată în mare grabă de însuși liderul sovietic Iosif Visarionovici Stalin și sunt mulți istorici care afirmă că la Câmpina se dorea chiar asasinarea liderului comunist iugoslav Tito. 

Salonul care a găzduit acea întâlnire este astăzi locul unde are loc raportul zilnic de gardă al medicilor de la Spitalul de Psihiatrie Voila.
Conferința COMINFORM, organizată de Biroul Informativ al Partidelor Comuniste, organism creat după dizolvarea Internaționalei a III-a în 1943, fusese convocată după ce cu numai câteba zile înainte, pe 24 iunie 1948, la Varșovia, avusese loc Conferința Miniștrilor de externe din țările socialiste. În cadrul acestei conferințe, ministrul de externe al Iugoslaviei, V. Simic, a trenuit să explice ce înseamnă poziția tot mai independentă față de Moscova preconizată de partidul și guvernul iugoslav conduse de Josip Broz Tito. Răspunsul oficialului iugoslav l-a nemulțumit profund pe Viaceslav Molotov, care a condus conferința de la Varșovia. Acesta l-a informat imediat pe Stalin, care a decis de îndată convocarea în România a unei conferințe la cel mai înalt nivel, la care a fost invitat și Tito, nu pentru a fi criticat, ci pentru a fi arestat. Probabil, era doar pasul dinaintea asasinării lui Tito. Fie că ar fi fost deportat, fie că ar fi fost asasinat chiar în cadrul conferinței de la Câmpina...  
De ce a ales Stalin România pentru a fi gazda acestei conferințe cu un subiect atât de sensibil? Nu există o explicație oficială, atestată documentar, dar, cel mai probabil, Stalin a avut în vedere cât de bine se simțise Tito în România cu numai jumătate de an înainte, când Guvernul comunist al României îi organizase o primire triumfală. Acea vizită avusese loc în zilele de 17-19 decembrie 1947, iar la adunarea festivă din Piața Victoriei au participat peste 750.000 oameni, atât din București, cât și aduși din provincie. Au vorbit Josip Broz Tito, Gheorghe Gheorghiu Dej și dr. Petru Groza, osanalele fiind reciproce. Surse memorialistice susțin că, foarte probabil, Tito venise în România pentru a se convinge dacă poate conta pe liderii comuniști români într-o eventuală ruptură față de Moscova, mai ales că șeful statului român era încă Regele Mihai I. 
De ce au ales liderii Partidului Comunist Român ca întâlnirea să aibă loc la Castelul Voila de la Câmpina? Nu există documente oficiale care să răspundă la această întrebare, dar este foarte probabil ca oficialii comuniști români să fi căutat un loc destul de aproape de București, cât mai ferit de ochii lumii, dar care să facă și impresie în rândul oaspeților, mai ales al celor veniți de la Moscova. Iar un castel se potrivea ca o mănușă. Oficial, la conferința de la Câmpina s-a discutat ”poziția sectoristă a Partidului Comunist din Iugoslavia în frunte cu Josip Broz Tito”.
Conform Monografiei Spitalului Voila, la întâlnirea din 28 iunie 1948 de la Castelul Voila au participat următoarele delegații:
Bulgaria: Traicio Kostov (care peste câțiva ani avea să fie executat ca trădător), V. Cervenkov;
Ungaria: Mathias Rakosi, M. Farcas, E. Gero;
Polonia: I. Berman, A. Zavadski;
Cehoslovacia: R. Slanski (și acesta va fi executat peste câțiva ani tot pentru trădare), V. Sirok, B. Geminder;
Franța: Jacques Duclos, E. Fajon;
Italia: Palmiro Tagliatti, P. Secchia;
URSS: Aleksandr Jdanov (ideologul PCUS), G. Malenkov (cel care după moartea lui Stalin, în 1953, va deveni liderul suprem de la Kremlin), M. Suzlov (responsabilul problemelor politice în PCUS);
România: Gheorghe Gheorghiu Dej, Ana Pauker, Vasile Luca.
A fost invitată și o delegație din Iugoslavia, fiind nominalizat însuși Tito, dar acesta, prudent, a refuzat invitația. Ba mai mult, nu i-a permis nici delegației din Albania, condusă de Euver Hodja, cunoscut pentru docilitatea și servilismul față de Moscova, să treacă prin Iugoslavia, astfel că și această delegație a lipsit de la Câmpina. Delegațiile au fost compuse din două-trei persoane și se spune că Stalin personal a decis acest lucru, urmărind ca la această întâlnire să fie prezenți, în primul rând, cei care trăiseră în exil în URSS în perioada 1922-1924 și pe care Stalin îi cunoștea personal foarte bine. Mai mult, delegațiile franceză și italiană au venit la Câmpina chiar din Uniunea Sovietică, unde membrii acestor delegații trăiau ca refugiați politici.
A fost prezent Stalin la întâlnirea de la Câmpina? Multă vreme a circulat o astfel de legendă, conform căreia Stalin însuși ar fi condus delegația URSS-ului. Apoi, s-a spus că în fața refuzului lui Tito, Stalin ar fi șters orice urmă a prezenței sale la Câmpina pentru a nu cădea în derizoriu față de liderul comunist iugoslav. În ciuda acestei legende ispititoare, Stalin nu a fost prezent la Câmpina la conferința de acum 72 de ani. Stalin n-a ieșit din Uniunea Sovietică decât în anul 1943, când s-a dus la Teheran, unde se găseau deja trupe sovietice, și în 1945, atunci când a participat la Conferința de la Postdam. O altă versiune a legendei, conform căreia la întâlnirea de la Castelul Voila ar fi fost dublura (sosia) lui Stalin este discutabilă. Acestă variantă ar putea fi admisă în contextul următor: Tito primise deja o invitație în termeni foarte amicali, iar consfătuirea nu s-a organizat la Moscova, pentru a-l speria că ”este chemat la ordine”, ci în România, care în acel timp avea relații excelente cu Iugoslavia. Dacă Tito venea în România, intra în joc dublura lui Stalin, care după ce i-ar fi administrat o critică foarte dură, susținută și de ceilalți lideri comuniști, l-ar fi trimis înapoi la Belgrad în sicriu, așa cum avea să se întâmple un an mai târziu, în 1949, cu Ghiorghi Dimitrov, liderul comuniștilor bulgari. Dar liderul iugoslav, cu numai cinci clase primare și două de liceu, era destul de abil. Petrecuse în Rusia mai mult de 20 de ani (1918-1940) și era la curent cu toate metodele și manevrele lui Stalin. În consecință, a refuzat invitația, iar în acest context sosia lui Stalin a trecut în anonimat, pentru că nu-și mai avea rostul. 
De altfel, în comunicatul oficial din 1 iulie 1948, Stalin nu figurează ca participant la întâlnirea de la Castelul Voila, din Câmpina. În Rezoluția Consfătuirii, Tito este criticat destul de blând, i se dau mai degrabă sfaturi și este denumit încă ”tovarăș”. Se spera, probabil, că liderul iugoslav se va îndrepta, va reveni în blocul comunist pentru ca la primul prilej să fie lichidat, pentru că Stalin nu admitea ”iertări” de acest gen. Dar Tito a rămas ferm pe poziția sa, de aceea relațiile s-au ascuțit la maximum, atât pe linie de partid, cât și pe linie de stat. Situația s-a normalizat abia după 1956, când Hrușciov a trecut la demolarea cultului personalității lui Stalin, dezvăluind toate crimele lui. 
În anul 1972, Tito și-a serbat a 80-a aniversare. Cu acest prilej, mai mulți cineaști iugoslavi au venit la Voila și au filmat salonul de la parter al Castelului, unde a avut loc celebra ședință, în scopul realizării unui film despre viața și activitatea liderului iugoslav.
Este unul dintre episoadele foarte puțin cunoscute care s-au petrecut la Câmpina în istoria relativ recentă, chiar contemporană multora dintre câmpinenii de astăzi. Poate că nu ar fi rău dacă acest episod al istoriei noastre ar fi folosit în scop turistic, un deziderat al actualei administrații locale. Și există o multitudine de posibilități de atragere a turiștilor pentru a afla – poate chiar de la fața locului – o astfel de istorisire.

(Sursa informațiilor – Monografia Spitalului Voila)

• 29.06.2020 13:39 BISCHOFF Ciprian Nu credeam că, timp de 69 de ani, de când sunt mândru Câmpinean ''pur sânge'' voi mai avea surprize istorice de acest fel ! Felicitări ! Un articol fascinant ! Vă apreciez dăruirea ! Oare câte documente mai stau ascunse, în arhive nestudiate, din lipsă de interes ! Vă felicit !