Social

În ultimele trei săptămâni, în Cartierul Turnătorie din municipiul Câmpina au avut loc mai multe scandaluri. De la tulburarea liniștii și ordinii publice, la amenințări, loviri și alte violențe, astfel încât polițiștii câmpineni au decis să intervină înainte ca lucrurile să degenereze și să se ajungă la fapte mult mai grave.

Medicul Mina Minovici, fondatorul școlii române de medicină legală, venea frecvent la Câmpina pentru a-l vizita pe Constantin I. Istrati. De altfel, în casa primitoare a lui Istrati, de pe vastul domeniu din Cartierul Câmpinița (acolo unde astăzi este Școala de Poliție), se întâlneau oameni de seamă ai vieții culturale și științifice din țara noastră, iar Mina Minovici aproape că nu lipsea de la aceste întruniri. Îl cunoștea foarte bine pe doctorul C.I. Istrati încă din studenție și venea cu drag aici pentru a-i împărtăși cercetările sale și speranțele sale.

În Anul Centenarului, la majoritatea instituțiilor de învățământ din Câmpina au loc acțiuni dedicate Marii Uniri de la 1918. O astfel de acțiune s-a desfășurat luni, 29 octombrie, la Colegiul Tehnic Forestier.

Scriitorul Alexandru Vlahuță a fost unul dintre cei mai buni prieteni ai pictorului Nicolae Grigorescu. Dintre marii scriitori care îl vizitau pe Grigorescu (I.L. Caragiale, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Octavian Goga, George Coșbuc), Alexandru Vlahuță venea cel mai des la Câmpina. Îi plăceau locurile, oamenii, îl admira enorm pe Nicolae Grigorescu pe care îl considera "cel mai mare artist al neamului nostru". De altfel, Vlahuță a fost cel care, alături de soția și fiul marelui pictor, a stat la căpătâiul acestuia până în ultimele clipe.

Românii îl cunosc pe Octavian Paler mai ales ca scriitor, dar și ca unul dintre cei mai puternici critici ai clasei politice în ultimii săi ani de viață. Octavian Paler are, însă, și o legătură frumoasă cu Câmpina.

Geo Bogza a fost un personaj destul de controversat al epocii sale, dar legăturile sale culturale cu Câmpina sunt puternice și de necontestat. În semn de apreciere față de ceea ce a făcut Geo Bogza în cultura naționala, Casa de Cultură din Câmpina îi poartă numele (din 1996).

Prima dintre activitățile din cadrul proiectului "Educă-te pentru viață!" s-a desfășurat vineri, 26 octombrie, în amfiteatrul Școlii Centrale. Au participat reprezentanţii elevilor care fac parte din echipajul de prim-ajutor al claselor, începînd cu cei mai mici, de la clasa pregătitoare, până la elevii clasei a-VIII-a. Activitatea extracurriculară a fost iniţiată de catedra de biologie a şcolii, condusă de prof. Florentina Dumitraşcu, directorul Școlii Centrale Câmpina şi a fost realizată în colaborare cu Școala Postliceală Sanitară ”Dr. Dinu”, reprezentată prin maistru instructor - Cosmina Panait și elevi ai școlii sanitare, printre care şi Constantin Baicu - voluntar SMURD Câmpina. 

Este al nouălea an consecutiv în care Consiliul Local Câmpina acordă burse de excelență celor mai buni elevi de liceu, din anii terminali. Valoarea unei burse de excelență este de 250 lei și se acordă pe tot parcursul anului școlar. Cei 29 de bursieri au fost invitați la ședința de joi, 25 octombrie 2018, a Consiliului Local, pentru a fi felicitați de reprezentanții administrației locale. Deși, după cum spuneam, este al nouălea an în care se acordă aceste burse, încă nu se reușește organizarea unei ceremonii din care să lipsească momentele jenante. Dacă anul trecut elevii au fost aliniați la perete, pe holul Casei Tineretului, anul acesta au fost lăsați în sala unde se desfășoară ședințele CL, dar a fost nevoie de trei încercări pentru a se putea face premierea bursierilor. 

Cine nu-l cunoaște în Câmpina pe profesorul Spulber? Dascăl a zeci și zeci de generații de elevi, acum pensionar, profesorul Cristian Spulber este o personalitate a Câmpinei și un om care-și are asigurat locul în sufletele noastre. Povestea sa de viață este extraordinară și poate că puțină lume știe faptul că profesorul Spulber a fost deținut politic, în lotul "Radu Ciuceanu", o pagină dureroasă a istoriei naționale. Acum, la 92 de ani, Cristian Spulber este același om minunat, același român adevărat, același profesor devotat, care consideră că istoria se învață pe bază de documente, nu pe bază de... standarde europene.

După sistematizarea urbană de la începutul anilor '80, zona centrală a Câmpinei arată în mare parte ca în zilele noastre. Din păcate, multe dintre clădirile istorice, unele de o frumusețe remarcabilă, s-au pierdut atunci, au fost demolate, lăsând loc blocurilor, multe dintre ele cu spații comerciale la parter.