Chirurgia ortopedică SanConfind excelează în protezarea șoldului și a genunchiului

Proteza de șold
Prima operație de artroplastie de șold (protezarea șoldului) a fost realizată în 1940 de dr. Austin Moore. La formarea articulației șoldului iau parte două oase: coxalul (care, împreuna cu osul sacru, formează bazinul) și femurul (osul coapsei). Ele alcătuiesc articulația șoldului (coxofemurală). În osul coxal există o cavitate (cotiloida) în care pătrunde capul femurului. Extremitatea superioară a femurului prezintă un cap, capul femural, dar și un gât (colul), care leagă capul femural de corpul osului. Protezarea totală a șoldului este operație ce se realizează în două situații. Una dintre situații o reprezintă fracturile de col femural produse în urma unor traume. În cazul tinerilor pacienți se face tot posibilul pentru a se menține capul femural cu ajutorul unei prinderi în trei șuruburi (tehnica triple-vissage), dar numai dacă fractura nu este cu deplasare. Însă la pacienții de 40-50 de ani, fracturile de col femural deplasate, de ordin traumatic, se rezolvă prin proteza totală de șold. O a doua situație în care se recurge la artroplastia  totală de șold o constituie existența coxartrozei, atunci când se înlocuiește articulația coxo-femurală cu o articulație ceramică-ceramică sau cu una formată dintr-o bilă de oțel inox și un plastic special extrem de dur. Protezele pot fi cimentate (pentru cei cu osteoporoză etc) și necimentate (pentru tineri și cei cu capital osos bun).  Domnul doctor Viorel Albu ne-a explicat succint cum se face protezarea șoldului la SanConfind:  ”În artroplastia totală de șold realizată la SanConfind folosim o proteză bipolară, o proteză mai specială, pe o fractură de col femural. Toate elementele protezei sunt fixate fără ciment. Producătorul protezei folosite la SanConfind o acoperă cu un strat de hidroxiapatită și titan poros, tehnologie care ne permite să nu folosim cimentarea. Recuperarea pacientului după o astfel de proteză durează, de obicei, două-trei luni. În primele două săptămâni, el va merge cu o cârjă sau un cadru, iar ceva mai târziu, după scoaterea firelor, va începe kinetoterapia activă”.

Proteza de genunchi
Prima protezare a genunchiului, printr-o tehnologie asemănătoare cu cea folosită și în zilele noastre, a fost realizată de chirurgul englez John Nevil Insall la mulți ani după ce s-a reușit prima protezare a șoldului. Doctorul Insall este considerat unul dintre marii pionieri ai chirurgiei ortopedice, deoarece, chiar dacă nu a montat el prima proteză de genunchi, se poate spune că a revoluționat forma protezelor de genunchi pe care le folosea, dându-le o înfățișare care s-a păstrat, cu mici modificari, până în prezent. Înaintea lui cu vreo două decenii, primele proteze de genunchi au fost montate tot de niște medici englezi, dar aceste implantări nu aveau finețea și rezultatele celor realizate de dr. Insall. Artroplastia genunchiului se adreseaza în special pacienților care suferă de gonartroză, și mai puțin în cazul reconstrucțiilor necesare ca urmare a unor tumori osteo-musculare. În general, proteza totală de genunchi este cimentată, fiind formată dintr-o componentă femurală de mărime variabilă care se fixează de femur prin intermediul cimentului acrilic, precum și de o componentă tibială, tot  de mărime variabilă, fixată la tibie tot prin intermediul cimentului acrilic. La aceste elemente, în anumite situații, se poate adăuga o rotulă de plastic fixată tot cu ciment. Pregătirile preoperatorii pot dura câteva săptămâni, răstimp în care pacientul trebuie să înceapă exerciții de mobilizare a genunchiului, dar și a șoldului.