Opt ani încă mai vin fonduri europene. Ce facem după 2027?

Editorial (Categoria articolului)

Toți primarii din România, aproape fără excepție, mizează pe fondurile europene pentru realizarea unor investiții în următorii ani. Un lucru foarte bun, de altfel. Le dorim tuturor localităților, inclusiv Câmpinei, să câștige cât mai multe proiecte cu fonduri europene și să aibă banii necesari cofinanțărilor de la bugetele locale. Următorii opt ani sunt importanți pentru România, pentru administrațiile publice, pentru localități, deoarece 2021-2027 este ultimul ciclu de finanțare europeană. Dar ce se va întâmpla după 2027? Se gândește cineva, oare? Are cineva vreun plan, vreo strategie, vreo soluție?

Din păcate, nu am auzit pe nimeni să vorbească în România despre acest lucru. Cei care ar trebui s-o facă sunt probabil prea preocupați de ceea ce se întâmplă azi, mâine, în actualul mandat, poate și în următorul. Și, totuși, ce ar urma după 2027? Pe termen lung gândește cineva? Probabil că un an, poate doi, maxim trei se va merge din inerție în implementarea proiectelor cu fonduri europene obținute mai aproape de finalul perioadei. Dar apoi? 
Apoi, cel mai probabil, va fi un mare gol în privința investițiilor. Cum cea mai mare parte a unui buget local se duce pe funcționare și salarii, cine și ce investiții să mai facă? De unde fonduri? Multe localități poate nu vor avea bani nici pentru întreținerea a ceea ce vor construi din fondurile europene, darămite să mai realizeze ceva și cu bani de la bugetul local! Lucru valabil și în cazul obiectivelor construite prin CNI. Ca simple exemple, gândiți-vă că sunt multe localități atât din mediul urban, cât și din mediul rural, care s-au bucurat că au o sală de sport, poate un bazin de înot sau chiar un stadion, dar care deja au dificultăți enorme în a asigura funcționarea lor. Amintiți-vă numai milioanele de lei cheltuite în fiecare an de administrația câmpineană pentru funcționarea bazinului didactic de înot. Multe dintre investițiile de acest tip au fost proiecte populiste, electorale, au adus voturi, poate chiar mandate, dar întreținerea lor este o adevărată piatră de moară de gâtul firav al bugetelor locale. Nici nu poți pur și simplu să închizi aceste baze, ar fi și mai rușinos, deci ar trebui să le faci să producă, pentru ca măcar parțial să se autofinanțeze.
Poate că așa ar trebui gândite astăzi proiectele pentru care se dorește bani europeni sau de la bugetul de stat - investiții prin care să se reducă unele cheltuieli și investiții care să asigure o creștere a veniturilor la bugetul local. Investiții care să producă, nu doar să consume.
Nu suntem noi în măsură să oferim noi soluții, dar putem atrage atenția asupra acestei probleme. Pentru că înțelepciunea populară spune ”să-ți faci iarna car și vara sanie”, poate ar trebui aplicat acest principiu și găsit încă de pe acum un mecanism care să aducă bani la bugetul local. Sigur, nu este o misiune facilă, dar poate asta va face diferența între cum vor evolua localitățile României după anul 2027.

2868 vizualizari
1

Comentarii

Campurile marcate cu * sunt obligatorii
  • Madalin Focsa 06.06.2021 02:12 Mi se pare de departe cel mai valoros articol pe care l-am citit aici vreodata. Ma bucur ca mai sunt voci care sunt constiente ca dezvoltarea durabila inseamna sa gandim pe termen lung. Eu chiar as defini dezvoltarea durabila ca fiind numai aceea planificata cu gandul la nevoile celor care se vor naste DUPA ce vor muri ultimii dintre cei care se nasc acum. Ar trebui promovat mai mult acest editorial. Am totusi o rezerva: nu gasesc absolut nicaieri pe internet informatia ca ''2021-2027 este ultimul ciclu de finanțare europeană'' - de unde ati scos-o ?

Editorial

2454 vizualizari
30 aug. 2021 13:20

Un NU categoric din partea Guvernului pentru reducerea TVA la gaze și energie

Creșterea tarifelor la gaze naturale și energie electrică a dus la o explozie a facturilor pentru aceste servicii. Firesc, oamenii se tem că, în aceste condiții, la iarnă, facturile vor deveni o povară și mai mare decât decât povara deja existentă. S-a venit cu ideea reducerii TVA la aceste utilități, o idee nu tocmai nouă și pe care liberalii o susțineau puternic prin 2015, pe vremea Guvernului Ponta. Acum, premierul liberal Florin Cîțu refuză o astfel de soluție care în alte țări funcționează foarte bine și care arată că statelor respective le pasă cu adevărat de cetățenii lor. 

3213 vizualizari
23 aug. 2021 20:32

Fostul primar Horia Tiseanu reacționează în criza apei: jignește și ocolește adevărul. Adică, exact ce a făcut în ultimele sale mandate

3 comentarii

Am suspectat pe nedrept că, după ce a trecut prin șocul ca propriul partid să-i refuze candidatura și să fie obligat să dea jos de pe stâlpi bannerele pe care de abia le montase, dar mai ales după ce a văzut votul oamenilor la alegerile din septembrie anul trecut, fostul primar Horia Tiseanu ar fi înțeles că lumea evoluează, că lucrurile s-au schimbat, iar ”stilul” său nu mai este la modă și nici nu mai este agreat de (aproape) nimeni. Dar dincolo de toate acestea, felul în care a reacționat în criza apei de la Câmpina depășește orice imaginație. Horia Tiseanu face exact ce a făcut în ultimele sale mandate de primar - jignește și evită adevărul.

Alte stiri recente

24 vizualizari
18 oct. 2021 13:28

Spitalul Voila, printre cele patru unități sanitare din Prahova care primesc, de la Ministerul Sănătății, doze de anticorpi monoclonali neutralizanţi pentru SARS-CoV-2

Ministerul Sănătății a repartizat unor spitale din țară dozele de anticorpi monoclonali neutralizanţi pentru SARS-CoV-2. Este vorba de 5.206 fiole de anticorpi monoclonali repartizate la 134 de unități sanitare cu paturi,  pentru tratarea a 2.603 pacienți cu COVID-19. Prahova primește doar 100 de doze: 70 pentru Spitalul Județean de Urgență Ploiești și câte 10 pentru Spitalul de Boli Pulmonare Breaza, Spitalul Orășenesc Băicoi și Spitalul de Psihiatrie Voila.

53 vizualizari
18 oct. 2021 12:28

A încetat din viață Paul Bărbulescu, cel care a fost arhitect șef al Câmpinei timp de 25 de ani

Arhitectul câmpinean Paul Bărbulescu a încetat din viață. Avea 78 de ani și timp de un sfert de secol, în perioada 1968-1993, a lucrat în cadrul Primăriei Câmpina, fiind arhitectul șef al orașului. Dumnezeu să-l odihnească în pace!