(P) Într-o democrație reală, o campanie electorală se caracterizează prin întâlniri ale candidaților cu cetățenii, cu electoratul, dar și prin dezbateri între candidați. Dezbateri electorale, pe programe, pe idei, cu argumente. Candidații celor mai importante și cunoscute partide au mers în campanie prin țară, s-au întâlnit cu oamenii, s-au expus, au vorbit, au răspuns întrebărilor, au fost acolo, în mijlocul electoratului. Viorica Dăncilă, Dan Barna, Theodor Paleologu, Mircea Diaconu. Klaus Iohhanis, nu. Actualul președinte nu a coborât în mijlocul mulțimii, s-a întâlnit doar cu activul de partid, cu oamenii lui din PNL și atât.
Ceilalți, oamenii de rând, nu au avut plăcerea să-l întâlnească pe președintele în exercițiu, nu au avut ocazia să-i adreseze întrebări sau să-i asculte mesajul. Klaus Iohannis ignoră electoratul deși, dintre toți candidații, el este cel care avea obligația să vină în fața românilor să își apere mandatul. Este o lipsă de respect față de electoratul care l-a ales pentru că, atunci, în 2014, nu l-au ales doar liberalii și democrații (Alianța Creștin Liberală), au fost mulți alți români care i-au dat votul și pe care acum îi ignoră. De asemenea, Klaus Iohannis refuză să participe la dezbateri electorale cu contracandidații săi. Fuga de dezbatere este absolut inacceptabilă și descalificantă. Dezbaterea electorală există în orice democrație, atât înaintea primului tur de scrutin, cât și în campania dinaintea celui de-al doiea tur al alegerilor. Un candidat important, care refuză o dezbatere, fie se vede deja câștigător, deși nu a primit, încă, votul electoratului, fie se teme de o confruntare directă cu oponenții săi politici. În democrația din România post-decembristă, așa fragilă cum a fost ea, nu au mai existat astfel de situații. Până și Ion Iliescu a participat la o dezbatere electorală cu Ion Rațiu și Radu Câmpeanu, în 1990, iar de atunci încoace, dezbaterile electorale nu au lipsit în campaniile prezidențiale. Dar iată că se întâmplă acum, la 30 de ani de la revoluție, cu un președinte care refuză dezbaterea pe care i-ar impune-o respectul față de democrație și față de alegători!
(Publicitate electorală, articol publicat la solicitarea PSD)

Alianța pentru Unirea Românilor ar putea susține un guvern minoritar, condus de premierul Ilie Bolojan, dacă vor fi îndeplinite trei condiții.

În timp ce creștinii ortodocși sărbătoresc Paștele, în Ungaria are loc astăzi un scrutin parlamentar crucial pentru viitorul țării. Alegerile pentru Adunarea Națională din statul vecin sunt urmărite cu maxim interes în Uniunea Europeană, la Washington și mai ales la Moscova.

Credincioșii romano-catolici din Câmpina au primit, seara trecută, Lumina Învierii la Biserica "Sfântul Anton de Padova" din municipiu. Slujba de Înviere, oficiată de părintele paroh Claudiu Cojan, a început cu Sfânta Liturghie și a continuat cu binecuvântarea Focului și a Lumânării Pascale.

După cum am scris într-un articol precedent, președintele Alianței pentru Unirea Românilor, George Simion, s-a aflat joi seară la Câmpina, la prezentarea oficială a noului președinte interimar al organizației locale, Simona Panait.