Publicitate
Campanie electorală pentru prezidențiale, fără actualul locatar de la Cotroceni
Politică (Categoria articolului)
(P) Într-o democrație reală, o campanie electorală se caracterizează prin întâlniri ale candidaților cu cetățenii, cu electoratul, dar și prin dezbateri între candidați. Dezbateri electorale, pe programe, pe idei, cu argumente. Candidații celor mai importante și cunoscute partide au mers în campanie prin țară, s-au întâlnit cu oamenii, s-au expus, au vorbit, au răspuns întrebărilor, au fost acolo, în mijlocul electoratului. Viorica Dăncilă, Dan Barna, Theodor Paleologu, Mircea Diaconu. Klaus Iohhanis, nu. Actualul președinte nu a coborât în mijlocul mulțimii, s-a întâlnit doar cu activul de partid, cu oamenii lui din PNL și atât.
Ceilalți, oamenii de rând, nu au avut plăcerea să-l întâlnească pe președintele în exercițiu, nu au avut ocazia să-i adreseze întrebări sau să-i asculte mesajul. Klaus Iohannis ignoră electoratul deși, dintre toți candidații, el este cel care avea obligația să vină în fața românilor să își apere mandatul. Este o lipsă de respect față de electoratul care l-a ales pentru că, atunci, în 2014, nu l-au ales doar liberalii și democrații (Alianța Creștin Liberală), au fost mulți alți români care i-au dat votul și pe care acum îi ignoră. De asemenea, Klaus Iohannis refuză să participe la dezbateri electorale cu contracandidații săi. Fuga de dezbatere este absolut inacceptabilă și descalificantă. Dezbaterea electorală există în orice democrație, atât înaintea primului tur de scrutin, cât și în campania dinaintea celui de-al doiea tur al alegerilor. Un candidat important, care refuză o dezbatere, fie se vede deja câștigător, deși nu a primit, încă, votul electoratului, fie se teme de o confruntare directă cu oponenții săi politici. În democrația din România post-decembristă, așa fragilă cum a fost ea, nu au mai existat astfel de situații. Până și Ion Iliescu a participat la o dezbatere electorală cu Ion Rațiu și Radu Câmpeanu, în 1990, iar de atunci încoace, dezbaterile electorale nu au lipsit în campaniile prezidențiale. Dar iată că se întâmplă acum, la 30 de ani de la revoluție, cu un președinte care refuză dezbaterea pe care i-ar impune-o respectul față de democrație și față de alegători!
(Publicitate electorală, articol publicat la solicitarea PSD)
Politică
Deputatul Răzvan Prișcă și președintele PNL Câmpina, Horia Tiseanu, au mulțumit electoratului pentru votul din primul tur al prezidențialelor
Candidatul PNL la alegerile prezidențiale, Klaus Iohannis, președintele în exercițiu, a câștigat detașat primul tur al scrutinului electoral atât la nivelul județului Prahova, cât și în Câmpina - în toate cele 23 secții de vot. La Câmpina, Iohannis a obținut 36,95% din voturi, iar în Prahova - 38,70%. Astăzi, liberalii câmpineni au organizat o conferință de presă pentru a vorbi despre rezultatele primului tur al prezidențialelor, la conferință participând, alături de președintele PNL Câmpina, Horia Tiseanu, deputatul PNL Răzvan Prișcă.
Președintele PMP Câmpina, Adrian Pițigoi, le mulțumește tuturor celor care l-au votat pe Theodor Paleologu în primul tur al prezidențialelor
La alegerile prezidențiale din acest an, candidatul Partidului Mișcarea Populară a fost Theodor Paleologu, profesor și diplomat, fost ministru al Culturii. Theodor Paleologu s-a clasat pe locul cinci la nivel național în preferințele electoratului, obținând aproximativ 530.000 voturi (5,63%), și pe locul al treilea în Diaspora. La Câmpina, candidatul PMP a avut 1.369 voturi (8,17%), iar la nivelul județului Prahova - 19.628 voturi (6,03%). Având în vedere aceste rezultate, președintele PMP Câmpina, Adrian Pițigoi, secretar executiv al partidului la nivel național, le mulțumește tuturor celor care au avut încredere și i-au acordat votul lui Theodor Paleologu în primul tur al prezidențialelor.
Alte stiri recente
Primăria Câmpina a solicitat 400.000 lei Guvernului României pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare
”400.000 de lei este suma pe care am solicitat-o Guvernului României pentru o viitoare rectificare bugetară. Am solicitat această sumă pentru cheltuieli de funcționare, chiar dacă probabil vom încheia anul cu un ușor excedent, pentru că este foarte greu să închei un buget pe zero. Totuși, în cazul în care nu vom primi acești bani, noi mai avem niște mici rezerve pe la investiții, de 100.000, 200.000, 300.000 lei pe la câteva poziții, la care putem apela la sfârșitul anului, astfel încât să asigurăm total cheltuielile de funcționare”, a afirmat primarul municipiului Câmpina, Horia Tiseanu, în cadrul unei conferințe de presă organizată la sediul PNL. (video)
Colectarea selectivă a deșeurilor la Câmpina, un dezastru
Colectarea selectivă a deșeurilor nu este o problemă simplă, iar administrația locală câmpineană tot încearcă, de câteva luni bune, să găsească soluții pentru a determina populația să colecteze selectiv. Din păcate, în continuare, lipsește o campanie adevărată de informare a cetățenilor. Nu le spune nimeni oamenilor ce și cum trebuie să procedeze, în sensul unor discuții directe, din ușă în ușă și din poartă în poartă.
Comentarii