Fabuloasele povești ale unor câmpineni (poate) mai puțin cunoscuți - inventatorul Carol Przybilla

Social (Categoria articolului)

Continuăm seria prezentării unor câmpineni de foarte mare valoare, astăzi, din păcate, foarte puțin cunoscuți. Unul dintre aceștia este Carol Przybilla.

Carol Przybilla s-a născut la Câmpina, la 14 noiembrie 1902, într-o familie cu origini poloneze și evreiești. A absolvit două facultăți din Germania și a fost prieten cu Albert Einstein, căruia i-a și împărtășit marea lui idee de a inventa un aparat pentru tratamente biologice. Se spune că Einstein l-ar fi avertizat: ”Ești un visător. Cine crezi că o să-ți permită să distrugi întreaga industrie farmaceutică și să revoluționezi medicina?!” Mai târziu, Elena Ceaușescu i-a propus, prin intermediari, să-i cedeze invenția! Până la urmă, avea să ajungă proprietatea neuropatologului Peter Mendel, ca atâtea alte invenții românești ”pierdute” în străinătate.
Carol Przybilla a avut multe invenții deosebite dintre care amintim doar avionul cu reacție prin arderea gazelor (1932), turbina cu combustie internă (1958, vândută de statul român concernului american General Motors), termocompresorul frigorific cu circuit închis (1959), motorul eliptic fără bielă (vândut de statul român Japoniei și folosit la celebrele motociclete japoneze), arma defensivă antitanc (sfârșitul anilor '80, declarată secret de stat). Dar deasupra tuturor a fost acel aparat pentru tratamente biologice pe care a reușit să-l înregistreze la OSIM abia după căderea regimului comunist, în anul 1991, fiind construit la Institutul de Tehnologie Avansata al SRI. Între timp, principii incluse în tehnologia aparatului au fost utilizate în realizarea hiperboloidului inginerului rus Garin, cu aplicații militare mai puțin ”ortodoxe”. În 1993, in urma demersurilor cotidianului "Evenimentul zilei", aparatul a primit medalia de aur la Târgul de Inventică și Inovații de la Nurnberg. Pentru că autoritățile române au refuzat să se ocupe de această incredibilă invenție, aparatul nu a fost omologat din punct de vedere tehnic și medical. Deci, nu a putut fi folosit oficial, iar apoi nu s-a mai știut nimic de el. Este aparatul cu care Carol Przybilla l-a vindecat pe Nicolae Ceaușescu de cancer la prostată, aparatul cu care a încercat să-i salveze pe Anda Călugăreanu și pe generalul Ștefan Gușă, în 1992, respectiv 1994, dar în cazul lor a fost prea târziu. În cazul generalului Ștefan Gușă, om-cheie în derularea evenimentelor din decembrie 1989, există mărturii care atestă că după primele sedințe de tratament la care a fost supus cu aparatul biomedical inventat de Przybilla, existau semne clare de regresie a bolii. Apoi, a intervenit starea de cumpănă, acea stare de rău pe care unii bolnavi o resimțeau la un moment dat, în timpul tratamentului, după care se accelera procesul de însănătoșire. Pe 10 ianuarie 1994, generalul a fost internat la Spitalul Militar Central din București, într-o astfel de stare. Przybilla nu și-a iertat niciodată faptul că nu avertizase familia. Starea temporară de rău nu constituia o regulă generală, dar era, totuși, specifică în cazurile grave. Atunci a dat toate explicațiile familiei generalului. A spus că dacă tratamentul este întrerupt în faza aceea, boala își va relua evoluția și va fi mai crâncenă. "Dacă nu i-am fi făcut nimic, ar fi murit în câteva zile. Acum, n-am făcut altceva decât să-i prelungim agonia. Crede-mă, tată, va muri greu și eu mă simt vinovat pentru această amânare fără rost a suferinței", le spunea savantul născut la Câmpina unor apropiați.
Despre Carol Przybilla se spune că a fost cel mai monitorizat inventator în perioada comunistă, oamenii Elenei Ceaușescu, în principal colonelul Badea, "confiscându-i" nu mai puțin de 147 de invenții. Carol Przybilla a murit înaintea amurgului mileniului al II-lea, cu regretul că aparatul său nu a fost recunoscut oficial și mulți oameni nu au putut beneficia de tratamentul care, poate, le-ar fi salvat viața.
Din păcate, din cauza ”monitorizării” asidue din perioada comunistă, dar, probabil, și de după 1989, nu există prea multe alte informații despre Carol Przybilla (și nici măcar o fotografie), nu se știe în ce măsură acesta a mai revenit de-a lungul vieții sale în orașul în care s-a născut și nici alte detalii legate de viața sa. Totuși, cu toate aceste neajunsuri, Carol Przybilla rămâne unul dintre cei mai de seamă câmpineni, din păcate, foarte puțin cunoscut în zilele noastre.

2902 vizualizari
2

Comentarii

Campurile marcate cu * sunt obligatorii
  • MIHAI 18.01.2022 20:23 Numele acestor personalități ar putea fi folosite la denumirea unor străzi noi din municipiu!
  • Diss 19.01.2022 17:31 Felicitări pentru articol! Un om genial de care mulți nici nu auzisem!

Social

672 vizualizari
19 mai 2022 22:32

Colegiul Național ”Nicolae Grigorescu” din Câmpina a fost prezent la Bursa de Valori Educaționale 2022, de la Ploiești

Timp de trei zile, 17-19 mai 2022, la Palatul Culturii din Ploiești a avut loc ediția a XII-a a Bursei de Valori Educaționale. S-au înscris la acest eveniment 25 de colegii și licee din Ploiești și din alte localități ale județului Prahova, inclusiv Colegiul Național ”Nicolae Grigorescu” din Câmpina.

1546 vizualizari
18 mai 2022 20:21

Despre ecologie în limba franceză la o lecție deschisă a cercului metodic din zona Câmpina, la Școala Cuza

La Școala Gimnazială ”Alexandru Ioan Cuza” a avut loc miercuri, 18 mai 2022, o lecție deschisă a cercului metodic de limba franceză pentru profesorii din zona Câmpina. Lecția a fost susținută de profesor Geanina Stan.

Alte stiri recente

1046 vizualizari
19 mai 2022 18:53

Ploieștean băut, prins la volan în Câmpina, înainte de 7 dimineața!

Iresponsabilitate incredibilă din partea unui ploieștean în vârstă de 57 de ani, oprit de polițiștii câmpineni în dimineața zilei de 18 mai, la ora 6.45, pe Bulevardul Carol I, pentru un control de rutină. 

1818 vizualizari
19 mai 2022 10:07

Ce au răspuns cei care au vizitat Rafinăria Câmpina la întrebarea ce își doresc în zona respectivă

Ecogen Power SRL, proprietar al imobilului “Rafinăria”, împreună cu Grupul de inițiativă “Rafinăria la prezent” aduc la cunoștința publicului rezultatul consultării cetățenilor câmpineni și nu numai, cu privire la întrebarea “Ce îmi doresc eu de la zona Rafinăriei?”