Câmpina produce anual 10.425 tone deșeuri, din care doar 172 tone sunt colectate selectiv

Acestea sunt date oficiale, furnizate de operatorul de salubritate Floricon Salub. Media pe țară este de puțin peste 2%. Normele europene ne impun 15%. Diferența dintre cât colectăm selectiv și cât ar trebui să colectăm o plătim de la bugetul local către Fondul European de Mediu. Și este vorba despre mulți bani. În aceste condiții, este foarte importantă creșterea gradului de colectare selectivă a deșeurilor. În prezent, în Câmpina există 61 de puncte amenajate pentru colectarea selectivă. Încă 80 de locații urmează să fie amenajate, iar aici vor exista containere noi pentru colectarea selectivă a deșeurilor. 

„Se fac paşi mici, dar se fac, pentru a creşte procentul de colectare selectivă a deşeurilor. În ceea ce ne priveşte pe noi, ca operator de salubritate, am achiziţionat deja două maşini noi, speciale, exclusiv pentru containerele de colectare selectivă, astfel că suntem pregătiţi la orice moment să răspundem oricăror solicitări în acest sens. De altfel, există şi în momentul de faţă persoane fizice sau agenţi economici care ne solicită pentru ridicarea unei cantităţi mai mari de deşeuri reciclabile, în special hârtie, iar noi răspundem cu promptitudine și ne bucurăm că există astfel de solicitări. Totuşi, sunt încă destule probleme... O problemă este aceea că marii comercianţi, inclusiv din Câmpina, au contracte separate cu alţi operatori, încheiate la nivel naţional pentru deşeurile reciclabile, în special pentru ambalaje. Chiar dacă ei produc aceste deșeuri în Câmpina, nu le valorificăm noi, nu se adaugă la gradul de colectare selectivă din Câmpina, ceea ce nu este în regulă. Oricum, împreună cu reprezentanţii Primăriei, am discutat acest aspect, iar viceprimarul Adrian Piţigoi le-a transmis o adresă tuturor agenţilor economici pentru a avea astfel o bază de date şi pentru a monitoriza şi verifica modul în care aceştia contribuie la colectarea selectivă a deşeurilor", ne-a declarat Florin Constantinescu, directorul Floricon Salub.

O altă problemă, foarte importantă, este legată de mentalitatea oamenilor. Încă nu avem acea cultură a colectării selective a deșeurilor, așa cum o au alte țări, încă nu dăm atenția cuvenită reciclării deșeurilor. Probabil vor mai trece ani buni până vom fi în stare să conștientizăm aceste lucruri. 
Iar o altă problemă, poate la fel de importantă, este cea a furturilor din containere. După ce că oricum colectăm selectiv o cantitate foarte mică de deșeuri, se mai găsesc și unii (în special persoane de etnie romă) care să le fure și să le valorifice. Pentru un kilogram de PET-uri, adică vreo 23 de sticle de plastic, de exemplu, se încasează în jur de 5 lei de la o firmă specializată în reciclare. „Pentru a stopa acest fenomen de furt din containere nu sunt prea multe măsuri care se pot lua. Pe plan local, poate s-ar impune o monitorizare inclusiv cu sisteme video şi sancţionarea drastică a celor prinşi. Pe plan naţional, la fel cum s-a întâmplat cu fierul vechi, ar trebui prin lege ca firmelor care achiziţionează astfel de PET-uri să nu li se mai permită să facă acest lucru decât de la operatorul autorizat. Până nu vom realiza aceste lucruri, nu vom stopa furtul de PET-uri şi nu vom putea să ne apropiem de gradul de colectare selectivă impus de normele europene", a mai declarat Florin Constantinescu.

Citiți și Containere noi pentru colectarea selectivă a deșeurilor vor fi amplasate în 80 de locații din Câmpina