Grifonii protectori, simbolul edificiului în care astăzi funcționează Primăria Câmpina

- Social -

Spectaculosul edificiu de pe Bulevardul Culturii, în care se află sediul Primăriei Câmpina, este cunoscut și sub denumirea ”Casa cu Grifoni”, datorită celor doi grifoni cu aripile deschise de pe acoperiș, situați chiar deasupra intrării principale. V-ați întrebat vreodată de ce au ales autorii construcției inițiale, de la începutul secolului trecut, să folosească grifonii pentru această construcție și ce simbolizează ei?

Construită în stilul Beaux Arts între 1901 și 1902, Casa cu Grifoni i-a aparținut lui Gheorghe Ștefănescu, un prosper om de afaceri local din domeniul petrolului. A fost primul edificiu din Câmpina care era iluminat electric, având un grup electrogen propriu, la subsol, adus din Germania, un adevărat lux pentru o urbe de provincie, fie ea și într-o bogată zonă petroliferă, la începutul secolului al XX-lea. Gheorghe Ștefănescu și-a donat casa pentru a funcționa aici școala de maiștri sondori, una dintre primele instituții de acest fel din Europa, unii spun chiar prima.
Vila Ștefănescu sau ”Casa cu Grifoni” a trecut prin multe în cei 120 de ani de existență. De la o vilă impunătoare și admirată, la începuturile sale, a devenit sediul Comandaturii germane în a doua parte a primului război mondial, pentru ca apoi să se transforme într-o ruină, prin anii '80 ai secolului trecut. În anul 2002 a fost preluată de administrația locală, a fost reabilitată, iar din 2004 este sediul Primăriei Câmpina. Clădirea este monument istoric de clasă A, înscrisă în patrmoniul național al monumentelor istorice de arhitectură.
Indiferent de vremuri, grifonii s-au aflat acolo, pe acoperiș, protejând imobilul. Grifonul este o figură mitologică având corp de leu, cap și aripi de vultur. Consacrat zeului Apollo (zeu getic la origine), grifonului i se atribuia ca loc ținutul hyperboreienilor (la nord de Dunăre), păzind aurul nordic împotriva arimaspilor. Într-o altă variantă, grifonii sunt considerați paznicii lui Zeus (ca o gardă de corp). Bucurându-se de această legendă, grifonul a devenit rapid un simbol folosit încă din antichitate și care a fost preluat și în arhitectură până în zilele noastre. Considerându-se că protejează clădirile și pe cei din interiorul lor, grifonul trebuia să fie reprezentat într-o proporție care să-i permită să fie văzut din stradă sau chiar de la distanță mai mare de edificiul pe care se afla.
Grifonii se regăsesc pe foarte multe clădiri și edificii importante din întreaga lume - de la mozaicul din Biserica Sf. Ioan Botezătorul din Emilia-Romagna (Italia), care datează din secolul al XIII-lea, până la clădiri mai moderne, din zilele noastre: Muzeul Științei și Industriei din Chicago, Hotelul și Casinoul Mandalay Bay din Las Vegas, iar exemplele ar putea continua. Și în România sunt mai multe edifici importante ”protejate” de grifoni - Casa Ștefan Popescu, din Craiova, datând din anul 1907, dar și Palatul Banffy, astăzi sediul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca. De asemenea, grifonul este simbolul orașului Malmo din Suedia, al US Military Finance Corp, dar și pentru automobilele Vauxhall sau pentru... Serviciul de Informații Externe al României.
Așadar, așa cum s-a întâmplat de secole, grifonul are rolul de a proteja clădirile și oamenii din interiorul acestora. Din păcate, nu se cunoaște nici numele arhitectului clădirii care adăpostește acum sediul Primăriei Câmpina, nici autorul propriu-zis al sculpturilor celor doi grifoni cu aripile desfăcute de la mijlocul acoperișului și nu s-au păstrat nici mărturii ale primului proprietar, Gheorghe Ștefănescu, cel care, cel mai probabil, a insistat pentru acest detaliu care a ajuns să dea numele clădirii. Astfel, putem doar presupune că și Gheorghe Ștefănescu s-a aliniat unei mode a timpurilor sale, decorând acoperișul casei sale cu cei doi grifoni pentru a asigura, măcar simbolic, protecția casei și familiei sale.