Noi am întrebat, candidații la Primăria Câmpina au răspuns

Întrebările adresate candidaților la Primărie sunt strict legate de problemele Câmpinei. Cei care au răspuns la aceste întrebări au înțeles că nu este vorba despre o favoare pentru CampinaTV.ro și CampinaPH.ro. Pentru că, de fapt, prin intermediul nostru, răspunsurile lor ajung la câmpineni, la electorat. În cazul celor doi candidați care nu au răspuns, pierderea nu poate fi decât a lor, având în vedere că site-urile noastre au un număr foarte mare de cititori. Vă prezentăm în continuare întrebările noastre și răspunsurile primite de la candidați (ordinea acestora fiind absolut aleatorie). 

1. Cum credeți că poate fi rezolvată situația lucrărilor de canalizare din Câmpina, sistate în prezent din cauza problemelor intervenite între HidroPrahova și firma constructoare? 

Nicoleta Gherman (PSRO): "Această situație este deosebit de delicată, în primul rând pentru că, din cunoștințele mele, serviciul de apă și canalizare este delegat prin concesiune S.C. HIDRO PRAHOVA S.A., firmă care are în administrare întreaga rețea de apă și canalizare a municipiului. În aceste condiții, să nu uităm nici faptul că, pentru introducerea și reabilitarea rețelei de canalizare, S.C. Hidro Prahova  S.A. a accesat fonduri europene, iar firma care a câștigat licitația nu a încheiat și nu are (nici nu avea cum să aibă) vreo legătură contractuală cu Municipiul Câmpina. Contractul de execuție este încheiat cu S.C. HIDRO PRAHOVA S.A. și, din cunoștințele mele, firma constructoare a reziliat unilateral contractul de execuție din diverse motive. La acest moment, nu am cunoștință  despre ce intenționează să facă S.C.Hidro Prahova S.A. vis-a-vis de această chestiune, dar din punctul meu de vedere, municipalitatea nu poate interveni decât să medieze acest conflict, în cazul în care nu a ajuns în fața instanțelor de judecată. În cazul în care nu se ajunge la nicio concluzie în mediere, nu este posibil decât ca S.C. Hidro Prahova S.A. să reia procedura de atribuire a contractului de lucrări, dar nu cunosc amănunte dacă  se mai află în termenul pentru terminarea lucrărilor pentru decontarea pe fonduri europene. Cealaltă soluție, care este una drastică și nu cred că este decât una extremă ar fi aceea ca municipalitatea să se retragă din S.C.Hidro Prahova S.A. și să-și reia rețeaua de apă și canal, să înființeze o companie de gospodarie comunală sau un serviciu special al Primăriei, care să se ocupe de aceste utilități pentru cetățeni, urmând să acceseze programe proprii pentru atragerea de fonduri europene". 

Ioan Adrian Pițigoi (PMP): "Partidul Mişcarea Populară - Organizaţia Câmpina a transmis către HidroPrahova o adresă în care am dorit un răspuns la această întrebare întrucât considerăm că reprezintă cea mai importantă problemă a câmpinenilor, deoarece pe lângă lipsa unei reţele noi şi funcţionale de canalizare ne confruntăm, din cauza lucrărilor în speţă, cu o stare jalnică, deplorabilă a drumurilor. Situaţia este următoarea: Ministerul Mediului este în aşteptarea aprobării de fazare a lucrării de către Comisia Europeană, după care urmează întocmirea documentaţiei şi cel mai târziu în luna august încep lucrările urmând să vedem cu ce firmă constructoare la momentul respectiv. Rolul meu ca viitor primar în acest caz este acela de a mă asigura că de această dată lucrările respectă graficul şi standardele de calitate impuse prin autorizaţiile de construire emise!" 

Daniel Ioniță (ALDE): "Pentru că municipiul Câmpina face parte din HidroPrahova, va trebui să ne impunem prin reprezentantul pe care îl avem desemnat acolo și să încercăm noi să aducem la masa tratativelor părțile implicate. Dacă nu se ajunge la o soluție, trebuie să analizăm cât mai repede oportunitatea unei noi licitații, iar în caz extrem chiar ieșirea Câmpinei din HidroPrahova. Nu este în intenția mea de a promite oamenilor că voi rezolva problema peste noapte. Nu ține direct de apanajul primarului, însă un bun edil ar trebui să se folosească de toate resursele legale, inclusiv până la a bate la ușile miniștrilor, dacă e nevoie, pentru rezolvarea problemelor apărute în localitatea sa". 

Constantin Cândea (PSD): "Pe toate străzile pe care am fost şi am discutat cu oamenii, aproape fără excepţie toţi ne-au cerut să facem ceva pentru rezolvarea acestei probleme. Soluţia nu este deloc simplă, dar există şi trebuie rezolvată pentru că este o adevărată pată pe obrazul localităţii noastre. La modul concret, primul pas care trebuie făcut va fi o discuţie extrem de serioasă cu reprezentanţii Hidro Prahova, dar şi cu cei ai constructorului, de la aceştia trebuind să vină soluţiile pentru finalizarea tuturor lucrărilor de canalizare şi refacerea carosabilului pe străzile pe care s-a intervenit. Soluţiile oferite de constructor şi de HidroPrahova vor fi prezentate public, vor fi discutate în Consiliul Local şi se va lua cea mai bună decizie. Dacă nu este pe placul câmpinenilor varianta propusă, tot oamenii vor fi cei care vor decide ieşirea Câmpinei din asocierea Hidro Prahova, înfiinţarea unui serviciu public de apă şi canal şi rezolvarea pe cont propriu a problemelor de canalizare, prin accesarea de fonduri europene.
Trebuie să spunem oamenilor adevărul şi lucrurilor pe nume. Din cauza proastei gestionări de către toţi factorii implicaţi a lucrărilor de canalizare, cred că sunt şanse minime pentru a se mai lucra ceva în acest an. Aşa ca 2016 va fi dedicat găsirii celor mai bune soluţii şi rezolvării tuturor procedurilor, cel mai probabil, pentru o nouă achiziţie publică privind executantul lucrării, precum şi stabilirea unui grafic riguros, precis, cu termen extrem de clare şi cu sancţiuni dure pentru depăşirea lor. Şi d-abia anul viitor să putem lucra în plin, la capacitate maximă, pntru rezolvarea cât mai rapidă şi cu minimum de disconfort pentru câmpineni, a acestei probleme. Cine spune că rezolvă ceva din situaţia canalizării în acest an, eu cred că minte sau nu înțelege exact cum stau lucrurile"! 

Andrei Istrate (UNPR): "O soluţie ar trebui luată de oameni, de câmpineni. Ei ar trebui să fie cei care să decidă, mai ales că se cunosc aspectele legate de aceste lucrări, nefinalizate, realizate într-o proporție de aproximativ 40% în Câmpina. Pe de o parte, operatorul regional HidroPrahova  a contribuit din plin la acest eşec. Acum inventariază lucrările executate, a căror evidență ar fi trebuit să o țină permanent. Constructorul neplătit a ieşit din schema colaborării cu HidroPrahova. Pare un fel de „ne facem că facem” fiindcă în Câmpina nu se întâmplă nimic de mai bine de o jumătate de an. Situația este gravă şi foarte complicată, încât aproape că, în această formulă, nu mai vedem ieşirea din ea. Acest operator regional întinde mâna, din nou, spre Europa, visând la o fazare care, fireşte, dacă s-ar produce, ar însemna şi derularea operațiunilor legale necesare până la executarea propriu-zisă a lucrărilor. Derularea lor cere timp. Un timp care pune la grea încercare nervii câmpinenilor ale căror străzi arată ca după bombardament. O soluție ar fi să ne luăm propria soartă în mâini, să ieşim din această structură care nu ne-a adus nici un profit, dar atentează la buzunarul nostru, să organizăm o companie locală sau un serviciu public de gospodărire locală (apă şi canal) şi să încercăm noi înşine atragerea de fonduri europene pentru executarea lucrărilor rămase. Fireşte că pentru a face acest pas este nevoie de o documentare, de o analiză a riscurilor, dar şi a oportunităților. Dacă cele din urmă există, atunci trebuie să ne luptăm pentru a le avea. Pe de altă parte, dacă se acceptă fazarea şi se reiau lucrările, dar mult mai serios şi mai atent urmărite, Câmpina ar fi scutită de o cheltuială foarte mare, aceea de a finaliza pe cont propriu lucrările de canalizare şi staţia de epurare. Este o decizie pe care cred că ar trebui să o ia toţi câmpinenii!" 

Florin Anghelescu (PP-LC): "În ceea ce privește  situația lucrărilor de canalizare din Câmpina, consider că aceste lucrări trebuie continuate și finalizate conform proiectului. Pentru ca acest lucru să se întâmple, aș încerca  o reconciliere între părțile implicate. Dacă Hidro Prahova și constructorul rămân pe poziții ireconciliabile, atunci vor trebui reluate procedurile de atribuire a lucrărilor, în paralel cu demersuri pentru decalarea termenelor privind folosirea  fondurilor europene, stabilirea și recuperarea prejudiciilor de la cei vinovați pentru neîndeplinirea proiectului". 

2. Primarul nu poate crea direct locuri de muncă. Totuși, care ar fi soluțiile dvs. pentru atragerea de investitori care să creeze locuri de muncă în Câmpina?

Nicoleta Gherman (PSRO): "Din punctul meu de vedere, în concordanță cu programul PSRO - partid pe care îl reprezint, o prioritate ar fi realizarea de parteneriate publice-private în care municipalitatea să vina cu oferte, iar firmele să investească în realizarea unui parc industrial. O altă variantă ar fi reactivarea Taberei Școlare de pe Voila, unde s-ar putea crea locuri de muncă, nu pentru foarte mulți cetățeni, e adevărat, chiar și sezoniere, dar în acest fel am da utilitate acestei zone deosebite a municipiului și am crea locuri în care elevii, copiii noștri să aibă activități și preocupări care să le dezvolte abilitățile, dar care totodată să îi și recreeeze". 

Ioan Adrian Pițigoi (PMP): "În primul rând doresc să vă comunic faptul că administraţia locală poate să genereze locuri de munca în mod direct, însă nu un număr foarte mare şi vă exemplific numai 3 proiecte incluse în strategia mea de dezvoltare a municipiului în calitate de candidat din partea Partidului Mişcarea Populară (PMP):
- Construirea unei staţii de compostare a deşeurilor vegetale care aduce multiple beneficii mediului înconjurător generând concomitent locuri de muncă (cca 20-25), dar şi venituri prin valorificarea produsului finit obţinut. Investiţie realizabilă cu finanţare europeană, axa POS – Mediu;
- Deschiderea unui azil de bătrâni, tot cu finanţare europeană, care pe lângă rezolvarea unei probleme sociale la un cost lunar cu mult mai mic decât în mediul privat, generează şi 20-30 locuri de muncă;
- Înfiinţarea unui centru maternal care să includă şi o creşă reprezintă un alt proiect al viitorului meu mandat, care are menirea să încurajeze natalitatea şi să permită formarea, menţinerea şi întărirea legăturilor familiale, precum şi sprijinirea familiei pentru asumarea responsabilităţilor parentale. Şi acest proiect finanţabil tot din fonduri europene generează cca 20-30 locuri de muncă.
În strategia mea cu privire la creşterea economică în Câmpina pentru următorii 4 ani am avut în vedere în primul rând actualii investitori mari, mijlocii şi mici care generează momentan majoritatea locurilor de muncă şi doresc să iniţiez întâlniri lunare cu aceştia în vederea identificării problemelor cu care se confruntă şi, fireşte, şi a soluţiilor ce ţin de administraţia locală. În al doilea rând, răspunzând întrebării dvs cu privire la atragerea de noi investitori, există două direcţii diferite de acţiune:
- Iniţierea unui pachet de măsuri (care include politici locale şi instrumente specifice), care să conveargă spre înfiinţarea unui parc industrial (unde să concentrăm mai multe companii), pe de o parte, iar pe de altă parte, să încurajeze şi viitoarele investiţii individuale, din afara parcului;
- Alocarea de resurse financiare în vederea creşterii nivelului de performanţă al mediului socio-economic local şi ridicarea gradului de competitivitate al forţei de muncă". 

Daniel Ioniță (ALDE): "Atragerea investitorilor români și străini în municipiul Câmpina se poate face inclusiv prin participarea la diferite târguri și expoziții naționale și internaționale, prin promovarea potențialului uman, geografic, cultural și turistic al localității. Mă gândesc aici și la toate acele deplasari în străinătate ale consilierilor și reprezentanților Primăriei, care nu au adus până în prezent  nici un beneficiu comunității. Un parc industrial realizat cu costuri mari și într-un timp îndelungat nu cred că ar fi, neapărat, soluția cea mai bună pentru Câmpina. Criza economică a dus alte parcuri industriale din apropiere în situația de a nu avea investitori". 

Constantin Cândea (PSD): "Probabil este cea mai gravă problemă cu care se confruntă comunitatea noastră având în vedere impactul social. Cred că cel mai important lucru pe care trebuie să-l ştie oamenii este că există soluţii şi noi avem buna credinţă şi priceperea de a le pune în aplicare. Astfel, noul Cod Fiscal oferă posibilitatea Consiliilor Locale de a acorda o serie de facilităţi pentru investitori, astfel încât să reuşim să-i atragem pe aceştia şi dezvoltarea afacerilor lor să ducă la crearea de noi locuri de muncă. Asigurarea unui climat de cinste, corectitudine, transparenţă şi mai ales faptul că nu li se vor mai cere bani investitorilor care vin la Câmpina cred că vor atrage un număr destul de mare de potenţiali investitori. De asemenea, din discuţiile cu viitorii consilieri locali, cu societatea civilă (care va trebui implicată mai mult în luarea deciziilor importante pentru comunitate) şi cu specialiştii în diverse domenii, vom putea identifica sectorul sau sectoarele în care administraţia locală va putea crea societăţi sau servicii publice, acestea putând aduce în mod direct un număr de locuri de muncă. Putem să condiționăm societățile din alte județe, care câștiga licitațile lucrărilor în Câmpina, să lucreze cu muncitori orașul nostru". 

Andrei Istrate (UNPR): "Câmpina este o localitate aşezată într-o depresiune, deci posibilitățile de a folosi spațiul natural înconjurător sunt foarte limitate. Nu avem avantajul comunei Băneşti, spre exemplu. De altfel, pe termen scurt, voi propune demararea unui parteneriat cu comuna Băneşti în vederea dezvoltării zonei industriale aflate pe teritoriul acestei localităţi, prin atragerea de investitori, prin implicarea în perfecţionarea şi calificarea personalului pentru activităţi de producţie la un nivel înalt (de exemplu, nu avem o şcolarizare pentru operator CNC, meserie care se cere în Câmpina), dar şi prin promovarea zonei la diferite evenimente dedicate investitorilor din ţară şi străinătate. Se vorbeşte despre crearea unui parc industrial la Câmpina, printr-un parteneriat cu proprietarii unui teren din localitate. Nu este o idee rea. Dar mai sunt şi alte terenuri şi construcții în municipiul nostru care ar fi ideale pentru dezvoltarea capacității economice câmpinene. Aceste imobile nu aparțin, însă, domeniului public local, ci se află în inventarul unor societăți comerciale şi ministere. Multe dintre ele sunt locuri unde nu se întâmplă nimic sau aproape nimic. Preluarea lor de către autoritățile câmpinene ar da un suflu nou Câmpinei. Dar pentru aceasta este nevoie de voință, de consecvență, de luptă. Nu e uşor, dar nu-i imposibil. Ulterior, s-ar putea încheia parteneriate publice-private pentru diverse servicii sau activități care actualmente lipsesc, deci s-ar crea locuri de muncă. Investitorii caută facilitățile pe care în alte părți le găsesc: terenuri, clădiri, utilități, reduceri de taxe. Acum Câmpina este sufocată la propriu şi din punct de vedere economic se stinge încet-încet. În ciuda faptului că încă mai are resurse". 

Florin Anghelescu (PP-LC): "În multe zone din țară atragerea investitorilor s-a facut prin crearea de parcuri industriale. Campina a avut multe fabrici cu capacități mari de producție, care însă s-au restrâns considerabil. În parteneriat cu proprietarii acestor unități de producție se pot găsi soluții ca o parte din aceste spații nefolosite, aflate în conservare sau în paragină, să fie închiriate celor interesați de dezvoltarea unor activități productive. Treaba Primăriei ar fi aceea de a aduce la aceeași masă oamenii de afaceri locali cu pontențiali investitori și susținerea investițiilor prin diverse pârghii fiscale". 

3. Cum ar putea fi rezolvată problema locurilor de parcare din Câmpina? 

Nicoleta Gherman (PSRO): "Aceasta este o problemă destul de spinoasă, atât la nivelul municipiului nostru, cât și al județului. Una dintre soluții ar fi parcările supraetajate sau subterane, dar este greu de spus atâta timp cât nu se vor  reinventaria toate terenurile din domeniul public și privat al municipiului. Numai în funcție de disponibilitățile existente la acest nivel, se vor putea identifica soluții corecte, împreuna cu angajații de la serviciile de specialitate din Primărie". 

Ioan Adrian Pițigoi (PMP): "În primul rând, am în vedere ca în primii doi ani ai viitorului meu mandat să inaugurăm o parcare de 500 de locuri în zona centrală a oraşului, astfel încât să rezolvăm optim acest handicap logistic care ne provoacă tuturor o stare de disconfort. În al doilea rând, vom genera soluţii pentru toate zonele unde lipsa locurilor de parcare reprezintă o problemă veche şi prea puţin luată în seamă, din păcate, până acum". 

Daniel Ioniță (ALDE): "Locurile de parcare pot fi suplimentate prin crearea de parcări supraetajate, în locuri cum ar fi zona bazarului din spatele Pieței Centrale sau în zona dintre Poștă și BCR". 

Constantin Cândea (PSD): "Unul dintre primele lucruri pe care intenţionez să le fac în calitate de primar al municipiului Câmpina este acela de a realiza un inventar al locurilor de parcare pentru fiecare zonă în parte. Cu aceste date în faţă putem stabili exact care sunt zonele cu cele mai mari probleme în privinţa asigurării numărului de locuri de parcare necesar, la acestea adăugându-se în mod evident zona centrală. Doresc să fac aici o precizare. Am constatat că foarte mulți cetățeni au curți, garaje,spații suficiente, dar își parchează autovehiculele pe străzi, pe trotuare, în fața caselor, blocând sau opturând traficul rutier, ceea ce este contrar spiritului civic. Revin, în fiecare cartier unde se  constată că este nevoie de un număr suplimentar de locuri de parcare, vom merge la faţa locului şi vom discuta cu cetăţenii cele mai bune soluţii, pentru că noi suntem în slujba lor şi trebuie să ţinem cont de dorinţele şi problemele lor.
Pentru zona centrală, vom discuta cu specialiştii şi vom iniţia o amplă dezbatere publică pentru a găsi cea mai bună soluţie, una dintre variantele de care oamenii mi-au vorbit cel mai mult fiind aceea a realizării unei parcări supraterane pe locul fostului bazar de pe strada Caragiale, din spatele Complexului Carrefour. Acolo vor fi peste 200 locuri de parcare, care adăugate la locurile deja existente în parcarea centrală vor putea asigura rezolvarea acestei probleme stringente. Vom realiza în același timp o mai buna fluidizare a traficului rutier evitând blocajele prin parcările ilegale. Sunt conștient că nu putem să-i imputăm unui conducător auto faptul că a parcat într-un loc nepermis dacă noi nu-i oferim loc de parcare". 

Andrei Istrate (UNPR): "Prin crearea lor, acolo unde se poate, şi prin gestionarea corectă a parcărilor existente. Câmpina a fost un oraş bine amenajat în prima jumătate a secolului XX. După evenimentul din ’89 s-a construit haotic şi s-au luat decizii care, iată, ne afectează pe toți, astăzi. Din păcate, la noi nu a funcționat principiul dezvoltării durabile a comunității. Ce înseamnă acest principiu? Că o generație ar trebui să beneficieze de roadele muncii celor care au precedat-o. S-a amenajat parcarea din fața Pieții, spre exemplu, dar nu s-a ținut cont că, în viitor, numărul maşinilor va fi mai mare. Dacă s-ar fi luat în calcul această variabilă, probabil că s-ar fi proiectat o parcare supraetajată sau subterană. Iată ce înseamnă să dezvolți durabil o localitate. Şi exemplele negative sunt multe. Urbanizarea este un domeniu complex, cu efecte asupra vieții cetățenilor. Toți ne dorim să trăim într-o comunitate care să ne satisfacă nevoile (la piramida lui Maslow mă gândesc), dar trebuie să acționăm, pentru a ne bucura în final de consecințele pozitive. Iar noi acționăm, şi în privința parcărilor, prin aleşii locali, care ne reprezintă sau ar trebui să ne reprezinte interesele. Dacă aceştia şi urbaniştii au ignorat aglomerarea/insuficiența parcărilor este clar că au greşit.
Astfel, o primă soluţie pentru rezolvarea problemei locurilor de parcare în zona centrală va fi realizarea unei parcări subterane cu unul sau două nivele, pe locul actualei parcări centrale din faţa Complexului Comercial Carrefour. Practic, s-ar tripla numărul locurilor de parcare existente. După realizarea acestui obiectiv, dacă locurile create nu vor satisface nevoile comunităţii se poate lua îin calcul şi realizarea unei parcări subterane în parcul de la Milia, împreună cu un pasaj pietonal subteran în zona semaforului din dreptul pasajului de la ceas". 

Florin Anghelescu (PP-LC): "Problema parcărilor poate fi rezolvată prin una-două parcări etajate care să asigure pentru 150-200 locuri de parcare cu plată (o parte cu abonamente anuale pentru locuitorii din zona centrală și o parte plata cu ora)".

4. Care considerați că ar fi alte două probleme importante ale localității și ce soluții aveți pentru rezolvarea lor? 

Nicoleta Gherman (PSRO): "Prima problemă a municipiului, din punctul meu de vedere, este cea privind locurile de muncă, iar programul partidului pe care îl reprezint, printre altele, are ca prioritate crearea locurilor de muncă. Desigur, Câmpina are și alte probleme. De exemplu, reabilitarea batalelor din cartierul Turnătorie. Cred că pe această temă s-a discutat mult și s-a făcut prea puțin. Știu că au fost discuții cu Rafinăria Steaua Română pentru preluarea acestor batale și accesarea de fonduri europene pentru reabilitarea și transformarea lor în spații verzi sau locuri de agrement, dar nu cunosc de ce nu s-au finalizat aceste discuții. Problema poate fi rezolvată și cred că o voi putea rezolva etapizat, ori cu investiții de la bugetul local, dacă aceste batale vor trece în proprietatea municipalității, ori prin obținerea de fonduri europene. Sunt convinsă că această problemă poate fi rezolvată, chiar dacă este o problemă destul de complicată și care implică niște costuri destul de mari.
O a doua problemă pe care îmi doresc foarte mult să o rezolv este aceea de a da o nouă înfățișare municipiului. Câmpina trebuie să arate ca un oraș european din toate punctele de vedere". 

Ioan Adrian Pițigoi (PMP): "O problemă foarte importantă o reprezintă starea drumurilor, fapt pentru care modernizarea lor reprezintă o prioritate a viitorului meu mandat! O altă problemă o reprezintă stoparea tuturor alunecărilor de teren existente pe raza localităţii şi menţionez aici doar câteva zone cu grad de risc ridicat - Voila, Câmpiniţa, Plevnei etc. Soluţia o reprezintă atragerea de fonduri europene din programul POS-Mediu şi consolidarea temeinică a tuturor zonelor identificate". 

Daniel Ioniță (ALDE): "Alte două probleme ar fi:
a) lipsa posibilităților de agrement, tinerii nu au unde să petreacă timpul liber. Aici administrația locală poate interveni pentru:
- readucerea Cinematografului în patrimoniul Câmpinei și găsirea unui investitor care să-l modernizeze;
- reabilitarea platoului Muscel, care este o zonă verde cu un potențial turistic deosebit;
- crearea de baze sportive (o sală a sportului multifuncțională) unde tinerii din oraș să poată petrece timpul liber în mod activ.
b) urmarirea în mod judicios a lucrărilor cu fonduri europene, pentru a nu se mai pierde proiecte (cum a fost cazul campusul ui școlar de la Liceul Energetic) și pentru a nu mai fi obligați contribuabilii să suporte din banii lor continuarea unor lucrări (ca în cazul Policlinicii Municipale și Centrului Turistic)". 

Constantin Cândea (PSD): "Sunt multe probleme de rezolvat, dar avem soluţii şi împreună cu echipa mea de viitori consilieri locali din partea PSD vom acorda o mare atenţie implicării cetăţeanului în actul decizional. Iar două dintre problemele importante, pe care le vom discuta cu oamenii şi pe care vrem să le rezolvăm rapid sunt următoarele:
- accesarea de fonduri europene pentru reabilitarea termică a blocurilor. Ne uităm în Ploieşti că se lucrează la reabilitarea termică a blocurilor, în Bucureşti și în multe alte oraşe la fel, în Câmpina nu. Firesc, înseamnă că problema este aici. Sunt multe blocuri în Câmpina şi cu foarte puţine excepţii, toate, pe rând, vor intra în programul de reabilitare termică. Şi nu vom mai sta cu mâna întinsă la Guvern, ascunzându-ne confortabil în spatele formulei „nu ne dă Guvernul bani”, ci vom întocmi proiecte pentru accesarea de fonduri europene, toate viitoarele proiecte cu fonduri europene pe care le voi derula fiind garantat că nu vor mai avea problemele pe care le-au întâmpinat toate proiectele cu fonduri europene derulate până acum în Câmpina. Şi nu este nevoie să exemplificăm decât cu Calea Dacia.
- preluarea terenului de aproximativ 14 hectare de la Şcoala de Poliţie, unde vom realiza tot cu fonduri europene un parc fotovoltaic, pentru că municipiul Câmpina este locul cu cele mai multe zile însorite pe an din România. Există deja unele studii în acest sens şi am convingerea că odată realizat, probabil într-un an şi jumătate, va asigura o mare parte a necesarului de iluminat public, inclusiv al multor instituţii publice (şcoli, grădiniţe etc). Iar banii astfel economisiţi, sute de milione de lei vechi lunar, vor fi redirecţionaţi pentru cofinanţarea unor noi proiecte europene pentru dezvoltarea localităţii". 

Andrei Istrate (UNPR): "Din păcate, Câmpina regresează din toate punctele de vedere. Constat, de pildă, că am pierdut fonduri europene din motive greu de acceptat. Cred că una din probleme este legată de comunicare, pe verticală şi pe orizontală, între decidenți, serviciile publice ale executivului local şi terți (persoane juridice şi fizice). Soluțiile sunt implementarea metodelor şi instrumentelor de lucru care să permită emiterea mesajelor/documentelor cu maximă acuratețe, în cel mai scurt timp, şi profesionalizarea resurselor umane în sensul de a regândi aplicarea proverbului „omul potrivit la locul potrivit”.
O a doua problemă, poate nu foarte gravă dar hai să-i spunem „cu ramificații nocive pentru familie şi comunitate în general”, este aceea a asistenței sociale. Primul şi al doilea palier din piramida lui Maslow (aminteam de ea, mai sus), ne indică faptul că omul are nevoie de: adăpost, hrană, siguranță. Când el nu-şi poate satisface aceste nevoi, e dureros. Autoritățile sunt responsabile de rezolvarea cazurilor care se înmulțesc din ce în ce mai mult. Din păcate, în Câmpina nu există decât o cantină socială şi un centru de primire la Voila. E bine, dar nu-i suficient. Soluția pe care o văd: s-ar putea construi, chiar cu fonduri europene, structuri care să permită desfăşurarea activităților din domeniul asistenței sociale (centru rezidențial pentru seniori, spre exemplu) atât pentru cei mari cât şi pentru cei mici, toți defavorizați ai sorții.
Nu în cele din urmă, o problemă tot mai acută pentru câmpineni este circulaţia şi cred că e aproape obligatorie asigurarea fluidizării circulaţiei prin construirea de sensuri giratorii în următoarele intersecţii Bălcescu – Orizontului; Carol I - Schelelor – Sondei; Carol I – Kogălniceanu; Carol I – Calea Doftanei; precum şi la intersecţia străzii Hasdeu cu Calea Doftanei, acolo unde s-ar putea achiziţiona teren de la rafinărie pentru realizarea staţiei de autobuz complet în afara carosabilului".  

Florin Anghelescu (PP-LC): "Ca și cetățean al acestui oraș sunt conștient că modernizarea infrastructurii rutiere și de acces este nu numai o necesitate stringentă, dar și o condiție primordială a oricărei strategii de dezvoltare locală cu impact major asupra nivelului de trai al locuitorilor și dezvoltarii economice. O altă problemă ar fi valorificarea mai bună a avantajelor ce derivă din amplasarea geografică a orașului față de căile de comunicație și transport, oportunitățile climatice. Proiecte eficiente în susținerea investițiilor în baze de tratament și recuperare, în baze de sport și agrement care să aducă tinerii la mișcare, la sport, la petrecerea timpului în aer liber. În condițiile în care Câmpina devine un loc prietenos  pentru creșterea și educarea copiilor, pentru retragerea pensionarilor din zonele aglomerate, pentru o localitate în care se trăiește bine și sănătos, atragerea investitorilor va fi mult mai ușoară. Soluția realizării acestor deziderate se limitează la sursele de finanțare și aici, alături de sursele proprii  trebuie folosite la maximum posibilitățile de atragere a fondurilor europene nerambursabile, fonduri guvernamentale și, nu în ultimul rând, dezvoltarea parteneriatelor public-private. Nu trebuie neglijat  nici suportul uman, pentru că o problemă foarte importantă în realizarea obiectivelor o reprezintă eficiența, profesionalismul și corectitudinea folosirii fondurilor".