Până la alegerile prezindențiale nu a mai rămas foarte multă vreme. Pe 10 noiembrie 2019 se va desfășura primul tur de scrutin, iar pe 24 noiembrie, turul al doilea, în care vor intra primii doi clasați. Campania electorală va începe pe 10 octombrie. Depunerea candidaturilor la Biroul Electoral Central s-a încheiat și avem 14 candidați înscriși în cursa pentru Cotroceni, admiși de BEC.
Iată candidații:
- Klaus Werner Iohannis, actualul președinte, susținut de Partidul Național Liberal
- Viorica Vasilica Dăncilă, actualul premier, Partidul Social Democrat
- Dan Ilie Barna – Alianța USR-PLUS
- Theodor Paleologu – Partidul Mișcarea Populară
- Mircea Diaconu – Alianța „Un OM” (ALDE și PRO România)
- Kelemen Hunor – UDMR
- Ramona-Ioana Bruynseels – Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal)
- Viorel Cataramă – Dreapta Liberală
- Cătălin Sorin Ivan – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională
- John Ion Banu – Partidul Naţiunea Română
- Sebastian Constantin Popescu – Partidul Noua Românie
- Ninel Peia – Partidul Neamul Românesc
- Bogdan Dragoş Aureliu Marian Stanoevici – candidat independent
- Alexandru Cumpănaşu – candidat independent
Pe lângă cei enumerați mai sus, au fost și alții care și-au depus candidatură, dar au fost respinși de Biroul Electoral Central. Este vorba despre Miron Cozma (candidat independent), Maria Minea (Partidul Românilor Patrioți de Pretutindeni), Bobby George Marius Păunescu (candidat independent).
Precizăm că, potrivit unui comunicat de presă emis de Biroul Electoral Central, există suspiciuni privind autenticitatea semnăturilor depuse de unii dintre candidați. În premieră în România, Biroul Electoral Central a sesizat organele de urmărire penală în cazul mai multor candidați – Viorel Cataramă, Cătălin Sorin Ivan, Sebastian Constantin Popescu, Alexandru Cumpănașu, Ninel Peia, Maria Minea, Miron Cozma și George Marius Păunescu, “la care s-a constatat că un număr semnificativ de semnături, prezentate ca aparținând unor persoane diferite, au elemente de similitudine evidentă, de natură a influența îndeplinirea condiției legale referitoare la numărul minim de 200.000 susținători”. Cerința privind semnăturile intră sub incidența Codului Penal pentru infracțiunea de fals în declarații. Parchetul va trebui să verifice și să constate falsul, dacă acesta există.
(Explicație foto - panoul electoral de lângă Soldat este real, acolo a fost amplasat de autoritățile câmpinene, doar textul de pe panou este "aplicat" de noi)

"Credem cu tărie că o comunitate se administrează exact ca o familie: cu grijă, responsabilitate și, mai ales, cu respect pentru fiecare membru al ei. Pentru noi, Câmpina este casa noastră, iar vocea fiecărui cetățean contează pentru a face acest oraș mai primitor și mai prosper", se arată într-un comunicat al Alianței pentru Unirea Românilor - Câmpina.

Alianța pentru Unirea Românilor ar putea susține un guvern minoritar, condus de premierul Ilie Bolojan, dacă vor fi îndeplinite trei condiții.

În timp ce creștinii ortodocși sărbătoresc Paștele, în Ungaria are loc astăzi un scrutin parlamentar crucial pentru viitorul țării. Alegerile pentru Adunarea Națională din statul vecin sunt urmărite cu maxim interes în Uniunea Europeană, la Washington și mai ales la Moscova.

Credincioșii romano-catolici din Câmpina au primit, seara trecută, Lumina Învierii la Biserica "Sfântul Anton de Padova" din municipiu. Slujba de Înviere, oficiată de părintele paroh Claudiu Cojan, a început cu Sfânta Liturghie și a continuat cu binecuvântarea Focului și a Lumânării Pascale.