Câmpina reprezintă un capitol important în istoria petrolieră a țării, fiind chiar punctul din care a început ascensiunea acestei industrii. Aici, la Câmpina, în anul 1890 a apărut prima schelă petrolieră din România, asta după ce, cu trei ani înainte, pe malul râului Doftana a fost săpată prima sondă din zonă. Astăzi, în amintirea acelor momente, la Câmpina a fost dezvelită o placă amplasată pe instalația de pompare din fața Casei Tineretului.
Dezvelirea acestei plăci care evocă înființarea primei schele petroliere din România a avut loc la finalul unui eveniment mult mai amplu, un simpozion dedicat aniversării a 113 ani de la întemeierea școlii de maiștri sondori și rafinori, prima de acest gen din lume, înființată tot la Câmpina, în anul 1904. Iar întregul eveniment face parte din seria celor organizate la nivel național și dedicate împlinirii a 160 de ani de industrie petrolieră în România.
La dezvelirea plăcii de pe instalația de pompare de la Casa Tineretului, un simbol al industriei de altădată, au participat Mihail Minescu - prorector UPG și președinte al comitetului de organizare, primarul Horia Tiseanu și deputatul Dragoș Zisopol, alături de care s-au aflat cercetători științifici de la Institutul de Cercetări și Proiectări Tehnologice Câmpina și de la Muzeul Petrolului din Ploiești, consilieri locali, primari din comunele vecine, reprezentanți ai Primăriei Câmpina.

Sâmbătă, în prima zi a Festivalului „Serbările Toamnei” de la Câmpina, după festivitatea de premiere a elevilor și sportivilor, a fost momentul unor copii frumoși și talentați să urce pe scenă.

Dincolo de momentele oficiale și momentele artistice, „Serbările Toamnei” au însemnat și un adevărat târg, unde puteai găsi de la diverse mâncăruri, până la obiecte de artizanat, bijuterii, dar și un stand al... Jandarmeriei.

Sâmbătă dimineață a început o nouă ediție a „Serbărilor Toamnei”, iar deschiderea a fost prilejul premierii elevilor și sportivilor cu rezultate deosebite.

Ani Bradea este autoarea mai multor volume de poezie, interviuri și critică de artă. Literatura sa a trecut și granițele limbii române: volumul „Poeme din zid” a fost tradus în italiană și germană, iar proiectele sale dedicate românilor din diaspora au ajuns în numeroase orașe europene.