Batalele Rafinăriei "Steaua Română" constituie cea mai importantă și gravă problemă de mediu pentru Câmpina. Pentru dezafectarea tuturor batalelor şi a Lacului Peştelui, precum şi pentru ecologizarea zonelor respective, Rafinăria “Steaua Română” ar fi trebuit să investească aproape 100 milioane de euro etapizat, până la 31 decembrie 2015, așa cum prevedea autorizația integrată de mediu. Un termen rămas valabil, chiar dacă societatea a oprit temporar activitatea de rafinare din anul 2009 şi a intrat în insolvenţă din 22 iulie 2013. Din păcate, nu s-a făcut nimic, iar Câmpina a rămas cu această poluare istorică și fără soluții concrete pentru rezolvarea problemei.
Vă reamintim că este vorba despre:
- un batal situat în amonte de Lacul Peştelui, unde au fost depozitate aproape 27.000 tone nămol rezultat din epurare
- cinci batale de gudroane acide în zona Turnătorie (70.000 tone gudroane depozitate, solidificate)
- 10 batale gudroane acide în zona Bucea (pe o suprafaţă de 6 hectare, în total 80.000 tone deşeuri depozitate aici).
Profitând de prezența președintelui Consiliului Județean, Bogdan Toader, la ședința de la finalul lunii iulie a Consiliului Local Câmpina, primarul Horia Tiseanu a deschis și acest subiect al poluării istorice, al batalelor rafinăriei. ”Pe lângă problema de mediu generată de rampa de la Bănești, ar mai fi o problemă importantă de mediu pe care noi o avem la Câmpina - batalele de petrol și Lacul Peștelui, care sunt pline de reziduuri petroliere acide, care nu pot fi tratate decât cu foarte mulți bani. Ele au ajuns la un moment dat în proprietatea rafinăriei și societatea nu a avut bani suficienți pentru ecologizarea lor. Este vorba de sume cuprinse între 20 și 100 milioane euro, bani pe care societatea niciodată nu-i va cheltui pentru așa ceva. De aceea, dacă într-un proiect viitor de rezolvare a unor probleme ecologice s-ar prinde și această poziție, nu știu cum s-ar putea face, ele fiind în acest moment proprietatea societății respective, dar dacă ar putea fi ecologizate ar fi foarte bine, pentru că nimeni nu va avea bani să facă acest lucru, nici societatea, nici Primăria. Ele constituie o pată neagră pe obrazul Câmpinei și sunt vizibile pe orice ortoplan sau chiar pe Google Earth. Poate se găsește vreo soluție cu fonduri europene, pentru că altiminteri sunt bani mult prea mulți ca să rezolve cineva această problemă”, a afirmat primarul municipiului Câmpina, Horia Tiseanu. (video)
Președintele Consiliului Județean, Bogdan Toader, a ocolit un răspuns direct pe această temă, semn că șansele ca această problemă să fie rezolvată prea curând sunt minime.
Comunitatea locală va rămâne cu batalele şi probabil că le vom lăsa moştenire generaţiilor viitoare pentru că nici administraţia locală nu va putea rezolva această problemă dificilă. Primăria Câmpina a ecologizat singurul batal pe care îl avea în proprietate, unul de 8.000 mp, situat pe Strada Lacul Peştelui, pentru care s-a obţinut finanţare europeană de 2,2 milioane euro.
Citiți și: Rampa ecologică de la Bănești ”înghite” în continuare fonduri consistente din bugetul Câmpinei și din cel județean
În parcul de pe Strada Oituz, cunoscut sub numele Mițu-Chițu, a fost amenajat Orășelul Copiilor, în care se află și Satul lui Moș Crăciun.
Informațiile transmise la CSAT de serviciile secrete despre campanie lui Călin Georgescu au fost desecretizate miercuri, după ce președintele Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea.
Podul feroviar peste râul Prahova, dintre Câmpina și Poiana Câmpina, va deveni curând istorie..
13 organizații neguvernamentale i-au cerut președintelui Klaus Iohannis desecretizarea informațiilor din ședința Consiliului Superior de Apărare a Țării (CSAT) de săptămâna trecută.