Pe 23 februarie 2020 se împlinesc exact 28 de ani de la cel de-al doilea tur al alegerilor locale, primele alegeri organizate în România după 1989. La Câmpina, acest al doilea tur îi aducea față în față, în lupta electorală pentru funcția de primar, pe Mihai Stănescu (candidatul Convenției Democratice) și Eugen Bucur (candidatul Frontului Salvării Naționale, primarul în exercițiu). În rândurile următoare vă vom prezenta primii candidați la Primăria Câmpina, după 1989, rezultate, impresii și o premieră - programul electoral cu care Mihai Stănescu și Convenția Democratică au câștigat alegerile locale din 1992.
Mai întâi, în cursa pentru funcția de primar al orașului Câmpina s-au înscris zece candidați: Eugen Bucur (primarul în exercițiu, Frontul Salvării Naționale), Mihai Stănescu (Convenția Democratică), Ion Talangă (Mișcarea Ecologistă din România), Petre Ilie Ștefaniu (Partidul Republican), Marian Belu (Partidul Democrat Agrar), Ion Pârvu (Uniunea Stângii Democrate) și patru candidați independenți - Elena Badea, Nicolae Fălcuță, Gheorghe Tudose Bănculescu și Ilie Toma. Ar fi de menționat că una dintre candidaturi, cea a lui Ion Pârvu, de la Uniunea Stângii Democrate, a fost contestată în instanță de Convenția Democratică, dar Judecătoria Câmpina, prin sentința nr. 232 din 19 ianuarie 1992, a respins contestația, validând candidatura.
La primul tur al alegerilor pentru funcția de primar, pe 9 februarie 1992, primele două locuri au fost ocupate de Mihai Stănescu (8.692 voturi - 43,2%) și Eugen Bucur (6.526 voturi - 31,4%). După două săptămâni, în turul al doilea, Stănescu îl învingea pe Bucur cu 57% - 43%.
Despre ce l-a determinat să intre în această cursă electorală, despre cum a decurs campania și cum a fost acel mandat, Mihai Stănescu (acum pensionar și locuind în același apartament în care trăia și când a devenit primar) ne-a declarat: ”Am intrat în acea campanie dintr-o ambiție și cred că a fost cea mai urâtă dintre toate campaniile electorale din 1989 și până astăzi. Noi, Convenția Demcoratică, aveam sediul vis-a-vis de vechea Poștă, unde acum este o firmă de asigurări, lângă Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi. Am introdus o adevărată inovație atunci, pentru vremurile acelea, și aveam în vitrină un mic display cu leduri, unde era lumea îndemnată să voteze cu noi. Acum pare o banalitate, dar atunci nu mai exista nicăieri în oraș așa ceva. În schimb, oponenții noștri, cei de la FSN, aveau sediul unde a fost până de curând sediul PDL. Aproape în fiecare zi a campaniei apăreau în geamul lor tot felul de năzbâtii legate de mine. Eram atacat în fel și chip, de la aberații că aș fi fost securist și până la monstruozitatea că mi-aș fi violat fiica, în condițiile în care eu am doi băieți. Și multe mizerii de genul acesta, lucruri oribile, minciuni îngrozitoare... Lupta era atât de dură încât am ajuns în instanță, iar la solicitarea de împăcare din partea judecătorului, după alegeri, pentru a-mi retrage plângerea, am cerut ca Eugen Bucur să demisioneze din Consiliul Local, ceea ce s-a și întâmplat. A fost un mandat cu multe greutăți, mai ales pe fondul a ceea ce se întâmpla în țară. Și cred că mare parte din toate necazurile plecau de la mentalitatea noastră, puternic marcată de comunism, inclusiv în ceea ce mă privește... Cu toate acestea, sunt foarte mândru că în mandatul meu și în urma demersurilor mele, Câmpina a fost declarată municipiu. Este, probabil, cea mai mare realizare a mandatului meu, un mandat în care s-au întâmplat sau au început multe lucruri bune pentru comunitate. La polul opus, al neîmplinirilor, mi-a lăsat un gust amar atacurile la care am fost supus și faptul că, până la urmă, nu s-a realizat proiectul meu legat de piață. Poate puțini își mai aduc astăzi aminte cum arăta Piața Câmpina în 1992. Eu am venit cu un proiect ca Primăria să se asocieze cu mai multe firme puternice din oraș, să se creeze o societate în care nimeni să nu aibă mai mult de 10% și care să administreze piața pe principiile economiei de... piață. Adusesem alături de mine oameni puternici, oameni de mare valoare, dar era perioada în care se striga pe stradă Nu ne vindem țara! și în urma unor atacuri concertate nu am reușit să duc la îndeplinire acest proiect”, ne-a mărturist primul primar ales al Câmpinei, Mihai Stănescu.
Pentru că urmează o nouă campanie electorală pentru alegerile locale din vara acestui an, la 30 de ani de la căderea comunismului în România, vă prezentăm în exclusivitate un document de excepție - programul electoral al Convenției Democratice din România și al candidatului Mihai Stănescu, program cu care au câștigat primele alegeri libere de după 1989. Poate că formularea sau unele puncte din program par amuzante, dar nu uitați că vorbim despre anul 1992. Pe de altă parte, dacă veți citi cu atenție, veți descoperi că unele dintre problemele de atunci există și astăzi, ca și unele dintre obiectivele incluse în program.
Programul Convenției Democratice
Votați pentru salubrizarea orașului, corectitudine și împotriva corupției, reducerea șomajului, o reală protecție socială.
Programul nostru are următoarele obiective:
Economic
O reală autonomie administrativă și financiară; descentralizarea serviciilor publice.
Inițierea și susținerea unui program realist de construcții de locuințe. Informarea periodică și corectă a cetățenilor asupra modului de folosire a bugetului.
Demersuri ca orașul să devină municipiu.
Social
Asigurarea condițiilor necesare îmbunătățirii asistenței medicale.
Inițierea unui program de ajutorare a persoanelor cu venituri mici.
Coordonarea de către Primărie a activității de aprovizionare cu produse alimentare până la funcționarea normală a mecanismului economiei de piață.
Asigurarea respectului cetățeanului în raporturile cu reprzentanții serviciilor publice indiferent de funcție, reducerea la maxim a timpului de soluționare a cererilor și solicitărilor prin instituirea unui cod etic nescris al lucrătorilor din administrație și servicii publice.
Inițierea unui program de dezvoltare a bazei materiale pentru activități specifice copiilor și tinerilor.
Sprijinirea organizării de școli postliceale în funcție de solicitările și necesitățile orașului (sănătate, servicii, comerț, mică industrie).
Gospodărești
Lichidarea surselor de poluare a orașului.
Reorganizarea eficientă a Întreprinderii de Gospodărire a orașului, care să servească efectiv interesele cetățenilor.
Îmbunătățirea aprovizionării cu apă a orașului, după norme europene.
Extinderea rețelei de canalizare a orașului.
Rezolvarea alimentării cu apă caldă și căldură a zonelor deficitare.
Înfrumusețarea orașului (asfaltarea străzilor, amenajări și reamenajări de parcuri, spații de joacă, parcări, garaje, igienizarea pieții etc).
Finalizarea sistematizării zonei centrale.
Deratizarea și dezinsecția orașului.
Comerț, industrie, servicii
Încurajarea și dezvoltarea micii industrii și a serviciilor creatoare de noi locuri de muncă.
Folosirea resurselor agro-zootehnice din zona orașului prin preluarea fermei Voila în administrarea Primăriei, construirea unei fabrici de produse lactate și preparate din carne, modernizarea Fabricii de pâine, extinderea zonei de pășune-islaz din cartierele mărginașe în sprijinul crescătorilor de animale.
Asigurarea unui comerț civilizat care să se apropie de standardele internaționale.
Alte probleme
Măsuri privind prevenirea activităților comerciale ilicite.
Intregrarea orașului Câmpina în circuitul turistic și preluarea Satului de Vacanță Muscel.
Votați Cheia!
Filiala Câmpina a Uniunii Salvați România (USR) a început campania de strângere de semnături atât pentru candidatul acestei formațiuni la funcția de președinte al României, Elena Lasconi, cât și pentru candidații partidului la alegerile parlamentare.
După Congresul PSD din 24 august 2024, am primit din partea conducerii social-democraților câmpineni o scrisoare deschisă, pe care o redăm intregral.
Cristian Diaconescu și-a lansat joi, 8 august, candidatura ca independent la funcția de președinte al României, în cadrul unei conferințe la care au participat membri ai Platformei Independente care îl susține pe Cristian Diaconescu pentru a ajunge la Cotroceni.
Partidul NOA (Natură, Oameni, Animale) i-a transmis președintelui României, Klaus Iohannis, o scrisoare deschisă în care îi cere acestuia să nu promulge legea care permite împușcarea urșilor.