Geo Bogza a fost un personaj destul de controversat al epocii sale, dar legăturile sale culturale cu Câmpina sunt puternice și de necontestat. În semn de apreciere față de ceea ce a făcut Geo Bogza în cultura naționala, Casa de Cultură din Câmpina îi poartă numele (din 1996).
“Miu (scriitorul câmpinean Alexandru Tudou-Miu, prietenul lui Geo Bogza, n.r.) urcase spre miază-noapte la Câmpina, în inima de smoală şi de fum a vieţii petrolifere. Acolo, abia ieşit din copilărie, a câştigat el primii bani lucrând ca laborant în Rafinăria ce se înalţă chiar în mijlocul oraşului, aşa cum în alte oraşe se înalţă catedralele. Pe o suprafaţă de câteva hectare se aglomerau sub cerul liber uriaşele coloane metalice în care se rafina ţiţeiul. În toamna anului 1927, când locuiam la Buştenari, m-am hotărât să lansez o revistă care să se cheme «Urmuz» şi să fie de avangardă. Umblând pe trotuarele Câmpinii, oprindu-mă în faţa clădirii pe firma căreia scria «Tipografia Gheorghiu», am întrebat dacă pot tipări o revistă”. Așa a luar naștere Revista "Urmuz", al cărui prim număr a apărut în 1928, la Câmpina.
Geo (Gheorghe) Bogza s-a născut pe 6 februarie 1908, la Blejoi, lângă Ploiești. A fost poet, reporter, fiind considerat creatorul reportajului literar românesc, jurnalist. A avut șapte frați, dintre care doar cinci au ajuns la vârsta maturității, printre ei scriitorul Ovidiu Bogza, muzicianul Alexandru Bogza și scriitorul Nicolae Bogza, acesta din urmă mai cunoscut după pseudonimul său literar, Radu Tudoran, autor al celebrului roman "Toate pânzele sus". În 1926, Geo Bogza s-a stabilit la Buștenari, unde a cunoscut-o pe viitoarea sa soție și unde a deschis o mică afacere împreună împreună cu fratele său, Ovidiu. Este vorba despre o sifonărie - "G.O. Bogza", denumire care l-a inspirat pe Geo Bogza să folosească această formă a numelui pentru a-și semna poemele și reportajele.
În 1928, Geo Bogza debutează literar cu poezia "Mea Culpa", în primul număr al publicației "Câmpina". Una dintre cele mai cunoscute opere ale sale rămâne "Cartea Oltului", în 1945, după instalarea comuniștilor devenind un apropiat al regimului. În 1955 devine membru al Academiei Române și de-a lungul anilor a primit mai multe disctincții. Pe 14 septembrie 1993, la peste 85 de ani, moare pe un pat de spital, la Elias, în București.
În Câmpina există și o stradă care poartă numele Geo Bogza, dar și Casa de Cultură din localitate, aici existând și un bust al scriitorului, realizat în anul 2011 de sculptorul Florin Tache. Fratele mai mare al lui Geo Bogza, Ovidiu Bogza, a trăit în Câmpina, până la venerabila vârstă de 88 de ani.
"100 de personalități ale României și legătura lor cu Câmpina" este o rubrică dedicată Câmpinei în Anul Centenarului. Și până la 8 ianuarie 2019, de Ziua Câmpinei, vă vom prezenta personalități de ieri și de azi, din toate domeniile, și vom descoperi împreună legătura lor cu orașul nostru.
Citiți și: 100 de personalităţi ale României şi legătura lor cu Câmpina. Mina Minovici
100 de personalități ale României și legătura lor cu Câmpina. Dumitru Hernia
100 de personalități ale României și legătura lor cu Câmpina. Stoica Teodorescu

Asistent medical generalist și asistent medical de farmacie sunt cursurile acreditate pe care le derulează Școala Postliceală „Louis Pasteur" Câmpina.

O lecție reușită este aceea în care copiii învață jucându-se, iar progresul lor este vizibil la fiecare pas. Preșcolarii grupei mari „Gărgărițele”, coordonați de profesor Elena Secară, au fost joi, 4 iunie, protagoniștii unei lecții demonstrative de succes, concepută ca o punte educațională spre clasa pregătitoare.

Mai rar ne este dat să vedem un asemenea eveniment cum a fost cel organizat la Provița de Sus de Ziua Copiilor. Curtea Bisericii "Adormirea Maicii Domnului" s-a umplut de veselie, de joacă, de culoare și entuziam.

Un apel fals la 112 nu înseamnă doar o alarmă nejustificată. Înseamnă direcționarea unor resurse umane și logistice către un eveniment inexistent, în timp ce, în alt loc, o persoană aflată într-un pericol real poate aștepta intervenția autorităților.