Geo Bogza a fost un personaj destul de controversat al epocii sale, dar legăturile sale culturale cu Câmpina sunt puternice și de necontestat. În semn de apreciere față de ceea ce a făcut Geo Bogza în cultura naționala, Casa de Cultură din Câmpina îi poartă numele (din 1996).
“Miu (scriitorul câmpinean Alexandru Tudou-Miu, prietenul lui Geo Bogza, n.r.) urcase spre miază-noapte la Câmpina, în inima de smoală şi de fum a vieţii petrolifere. Acolo, abia ieşit din copilărie, a câştigat el primii bani lucrând ca laborant în Rafinăria ce se înalţă chiar în mijlocul oraşului, aşa cum în alte oraşe se înalţă catedralele. Pe o suprafaţă de câteva hectare se aglomerau sub cerul liber uriaşele coloane metalice în care se rafina ţiţeiul. În toamna anului 1927, când locuiam la Buştenari, m-am hotărât să lansez o revistă care să se cheme «Urmuz» şi să fie de avangardă. Umblând pe trotuarele Câmpinii, oprindu-mă în faţa clădirii pe firma căreia scria «Tipografia Gheorghiu», am întrebat dacă pot tipări o revistă”. Așa a luar naștere Revista "Urmuz", al cărui prim număr a apărut în 1928, la Câmpina.
Geo (Gheorghe) Bogza s-a născut pe 6 februarie 1908, la Blejoi, lângă Ploiești. A fost poet, reporter, fiind considerat creatorul reportajului literar românesc, jurnalist. A avut șapte frați, dintre care doar cinci au ajuns la vârsta maturității, printre ei scriitorul Ovidiu Bogza, muzicianul Alexandru Bogza și scriitorul Nicolae Bogza, acesta din urmă mai cunoscut după pseudonimul său literar, Radu Tudoran, autor al celebrului roman "Toate pânzele sus". În 1926, Geo Bogza s-a stabilit la Buștenari, unde a cunoscut-o pe viitoarea sa soție și unde a deschis o mică afacere împreună împreună cu fratele său, Ovidiu. Este vorba despre o sifonărie - "G.O. Bogza", denumire care l-a inspirat pe Geo Bogza să folosească această formă a numelui pentru a-și semna poemele și reportajele.
În 1928, Geo Bogza debutează literar cu poezia "Mea Culpa", în primul număr al publicației "Câmpina". Una dintre cele mai cunoscute opere ale sale rămâne "Cartea Oltului", în 1945, după instalarea comuniștilor devenind un apropiat al regimului. În 1955 devine membru al Academiei Române și de-a lungul anilor a primit mai multe disctincții. Pe 14 septembrie 1993, la peste 85 de ani, moare pe un pat de spital, la Elias, în București.
În Câmpina există și o stradă care poartă numele Geo Bogza, dar și Casa de Cultură din localitate, aici existând și un bust al scriitorului, realizat în anul 2011 de sculptorul Florin Tache. Fratele mai mare al lui Geo Bogza, Ovidiu Bogza, a trăit în Câmpina, până la venerabila vârstă de 88 de ani.
"100 de personalități ale României și legătura lor cu Câmpina" este o rubrică dedicată Câmpinei în Anul Centenarului. Și până la 8 ianuarie 2019, de Ziua Câmpinei, vă vom prezenta personalități de ieri și de azi, din toate domeniile, și vom descoperi împreună legătura lor cu orașul nostru.
Citiți și: 100 de personalităţi ale României şi legătura lor cu Câmpina. Mina Minovici
100 de personalități ale României și legătura lor cu Câmpina. Dumitru Hernia
100 de personalități ale României și legătura lor cu Câmpina. Stoica Teodorescu
Floricon Salub anunță modificarea programului de colectare a deșeurilor vegetale în Câmpina, în perioada 1 Mai – Sărbătorile Pascale, având în vedere faptul că vor exista șase zile libere (1-6 mai 2024).
Programul de colectare a deșeurilor menajere de la populație va suferi unele modificări de 1 Mai și Sfintele Sărbători Pascale, având în vedere că în perioada 1-6 mai este o minivacanță și nu se lucrează.
Un grup de 25 elevi de la Colegiul Național ”Nicolae Grigorescu” Câmpina au vizitat miercuri, 10 aprilie, sediul PRO TV, din București, prin intermediul platformei JOBLANDIA - platformă ce facilitează legătura licee - companii pentru a oferi adolescenților o perspectivă practică asupra organizațiilor și joburilor existente și viitoare, sprijinindu-i astfel să-și aleagă cât mai informat cariera.
Mare bucurie pentru credincioșii romano-catolici, care au fost prezenți duminică, 7 aprilie, în a doua duminică a Paștelui catolic, la Biserica romano-catolică ”Sf. Anton de Padova”, din Câmpina.