100 de personalități ale României și legătura lor cu Câmpina. Nicolae Iorga

Nicolae Iorga s-a născut pe 5 iunie 1871, la Botoșani și, după ce a absolvit Universitatea din Iași într-un singur an cu diploma "magna cum laudae", a continuat studiile la Paris, Berlin și Leipzig, obținând doctoratul la numai 23 de ani. A fost istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, parlamentar, ministru, prim-ministru, profesor universitar și membru al Academiei Române. A avut o activitate știinșifică remarcabilă, scriind 1003 volume, 12.755 articole și studii, 4.963 recenzii, totul culminând cu cele zece volume ale Istoriei României. A predat la Universitatea București, la cea din Paris, la alte instituții de învățământ academice și a fondat Congresul Internațional de Studii Bizantine și Institutul de Studii Sud-Est Europene. La 1 Decembrie 1918 era președintele camerei inferioare a Parlamentului României, dar a fost ignorat de Regele Ferdinand, fiind doar unul dintre participanți. Între aprilie 1931 și mai 1932 a fost prim-ministrul României, în vremea lui Carol al II-lea. S-a retras apoi din viața politică în viața academică, dar a continuat să aibă opinii publice importante și ferme. A fost asasinat de către legionari la 27 noiembrie 1940.
În perioada în care a condus Guvernul României, în cele aproximativ 13 luni ale mandatului său, Nicolae Iorga a vizitat peste 40 de localități din România și a făcut o vizită în Franța. A venit și la Câmpina, unde a participat, alături de Regele Carol al II-lea și de viitorul Rege Mihai I, la o ceremonie în Parcul "Istrati" (foto medalion), pe locul în care astăzi se află Școala de Agenți de Poliție "Vasile Lascăr".
În volumul său "România, cum era până la 1918", Nicolae Iorga face o minunată descriere a Câmpinei și a împrejurimilor, din care spicuim: “Aici e lumea lui Dumnezeu şi pe pământul nostru lumea lui Grigorescu. Undeva, o căsuţă cu două rânduri, cu ceardac deasupra pivniţii, cu coperişul de şindrilă ţuguiat, cu fereştrile mici şi cu gardul de împrejmuire dărăpănat. Acolo şade singurul nostru pictor într-adevăr mare. Strada centrală poate fi privită însă ca un dar al petrolului. Fabrica de bere Bragadiru are aici o sucursală. Treci pe lângă încăpătoarea, chiar luxoasa clădire, pe care scrie Şcoala Germană. La câţiva paşi se lucrează la o biserică a cultului catolic. Aceste vile, care vin după ale petroliştilor din străinătate şi din ţară se descoperă mai greu. A bătrânului istoric, cugetător şi poet e pe o culme. După grilajul de fier cu simboluri mistice vezi o grădiniţă cu copaci înalţi şi faţada casei de o formă neobişnuită. În jur, căsuţe mărunte, aţipite sub cuşmele sure de veche şindrilă, cu ceardacele scoase înainte, deasupra ferăstruicilor din faţă (...), clădiri care seamănă cu gospodăria unui ţăran mai cu cheag, legături de ardei şi de pătlăgele atârnă din streaşină în salbe roşii şi vinete”. Acest mic fragment dintr-o descriere mult mai amplă denotă clar că Iorga a bătut cu pasul aceste locuri. De asemenea, Câmpina a găzduit în mai multe rânduri conferințe ale lui Nicolae Iorga, rămânând consemnate impresii de la cea din anul 1914.

"100 de personalități ale României și legătura lor cu Câmpina" este o nouă rubrică dedicată Câmpinei în Anul Centenarului. Și până la 8 ianuarie 2019, de Ziua Câmpinei, vă vom prezenta personalități de ieri și de azi, din toate domeniile, și vom descoperi împreună legătura lor cu orașul nostru.

Citiți și: 100 de personalități ale României și legătura lor cu Câmpina. Gabriel Dorobanțu
100 de personalități ale României și legătura lor cu Câmpina. Petre Munteanu
100 de personalităţi ale României şi legătura lor cu Câmpina. Alexandru Vlahuță