25 martie este Ziua Poliției Române, o dată legată de simbolul creștin al Bunei Vestiri aflat pe primul steag al Marii Agii, simbol ce a fost preluat și pe actualul drapel al instituției. 25 martie 2020, ziua în care Poliția Română împlinește 198 de ani de existență, ani pe care nu-i va putea sărbători pentru că, iată, viața noastră, a tuturor, este marcată acum de criza generată de epidemia de coronavirus. Ei, polițiștii, se vor afla în stradă pentru a răspunde nevoilor cetățenilor și pentru a-i face să se simtă puțin mai în siguranță. Nu sunt perfecți, Poliția Română are propriile probleme, destule chiar, așa cum are întreaga societate, dar sunt ai noștri și astăzi, de ziua lor, le spunem La mulți ani! și ne dorim ca împreună să depășim cu bine această perioadă dificilă.
Primele atestări privind Poliţia Română datează din vremea lui Neagoe Basarab sau a lui Mihai Viteazu (crearea instituţiei agiei), continuă cu domnia lui Mihai Sutzu (organizarea pazei Capitalei, emiterea primelor acte de identitate şi reglementarea portului armelor) iar din 1806, organele de pază şi ordine din Capitală primesc denumirea generică de POLIŢIE. În Vechiul Regat, instituţia cu atribuţii poliţieneşti care a precedat Poliţia până la revoluţia din 1848, a fost Agia (în capitalele Bucureşti şi Iaşi), în fruntea căreia se afla un agă (denumire de origine turcească). După perioada fanariotă de un secol, în anul 1822, domnitorul pământean Grigore Dimitrie Ghica înmânează agăi Mihăiţă Filipescu, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Bucureşti, primul drapel al Agiei.
Aproape patru decenii mai târziu, în 1860, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a pus la punct structura Poliţiei, ale cărei competenţe au fost extinse. Începând cu Legea de organizare a poliţiei a lui Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) şi de Legea pentru organizarea poliţiei generale a statului (8 iulie 1929), competenţele organelor de poliţie sunt extinse, iar raporturile cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate.
(Sursă foto - pagina de Facebook a Poliției Române)

Cu ocazia Zilei Internaționale a Tineretului, la Centrul Cultural pentru Tineret al Fundației Zamolxes din Câmpina (B-dul Nicolae Bălcescu, 45 - Căminul Petrol) va avea loc Ziua Porților Deschise.

Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Nanu, a dispus, începând de miercuri, 5 august 2026, un set de măsuri menite să reducă consumul de energie electrică în toate imobilele aflate în proprietatea Consiliului Județean, ca parte a unui demers mai amplu de utilizare responsabilă a fondurilor publice.

Parcurgând Câmpina la pas ajungi și în zone care nu se regăsesc nici în pliantele turistice, nici în cele.. electorale.

Profesorul Anastase Scripcă a murit pe 4 august 1944, la ora 11.00, la vârsta de 75 ani, în locuinţa sa din Câmpina, strada Băicoianu nr. 13 (n.n. - astăzi, Strada Vasile Alecsandri). Este înmormântat în cimitirul central (Bobâlna de azi). Ulterior, meşterul popular Nicolae Goage aşează aici, în memoria sa şi a soţiei, Maria Scripcă, o troiţă din lemn sculptat,care astăzi, din păcate, nu mai există.