Mare scandal mare începând de aseară. Ecranele televizoarelor s-au înroșit, s-au înverzit, s-au îngălbenit de la "breaking-news-uri". Dacă priveai la televizor, ai fi băgat mâna în foc că țara fierbe, că dă pe dinafară, că a început revoluţia, că se trage. Pe stradă, însă, liniște și pace. La ce am asistat noi aseară, de fapt? Doar la o demonstrație că în România există două state paralele, nu unul, iar românii de rând, mici și neînsemnați, nu sunt pe nicăieri în povestea asta.
Actuala coaliţie de guvernare a vorbit foarte des despre existenţa unui stat paralel, un Bau-Bau mare și urât, care nu lasă PSD+ALDE să guverneze pentru binele și prosperitatea națiunii. Statul paralel, care o ține pe Kovesi în brațe, este de vină pentru tot și toate. Bun, deci avem un stat paralel, cel cu care se bat PSD, ALDE, Voiculescu, Ghiță și televiziunile lor. În opinia mea, aseară s-a văzut clar că mai avem un stat paralel, unul care susține actuala putere și pe cei menționați mai sus, unul și mai mare, și mai urât, nesătul și manipulator, grotesc. Avem două state paralele, care nu se întâlnesc niciodată, dar care se bușesc în parte, pentru că la noi e țara tuturor posibilităților.
Toată lupta aşa-zis politică, cu stânga, cu dreapta, cu doctrine, cu familii europene, cu toate aiurelile astea, nu este decât o luptă între două state paralele, fiecare încercând să-şi tragă partea leului, fiecare încercând să asigure „protecţia” cartierului ăsta ceva mai mare, numit – încă – România. Este doar lupta lor, o luptă pe foarte, foarte mulţi bani, pe multe, foarte multe interese.
Sunt două state paralele, fiecare cu armele lui, cu uneltele lui, dar ambele având acelaşi scop – să pună mâna pe această ţară, care, deşi a fost secătuită de aproape trei decenii de „capitalism” de tip mafiot, încă mai produce. În plus, fiecare încearcă să fie „fanariotul” care se gudură prin diverse capitale mondiale, promițând aservire totală în schimbul domniei peste această țară nefericită.
Bun, țara există, dar unde sunt românii? Cele două state paralele sunt interesate de omul de rând doar în rare situaţii: când are de dat bani, când trebuie să închidă ochii și când trebuie să voteze. Și uneori, în momente bine alese, când trebuie să aibă spectatori la spectacolele lor de proastă calitate, cu o regie îndoielnică, aşa cum este şi spectacolul care a început aseară şi care, probabil, va mai continua zile multe, fără a aduce nimic bun pentru români şi pentru România.
În multe țări, mai puțin în România, există un adevărat cult pentru cinstirea memoriei înaintașilor.
Se spune despre simțul umorului că este apanajul oamenilor inteligenți... În aceste condiții, este și mai îngrijorător că, de o vreme încoace, simțul umorului pare să dispară.
Să compari Câmpina cu Parisul este aproape o impietate... Și, totuși, păstrând proporțiile, măcar la nivel de principiu, de ce nu?!
Au trecut și alegerile locale din 9 iunie 2024... La Câmpina, mulți au considerat o surpriză victoria Irinei Nistor (PSD) în fața lui Alin Moldoveanu (PNL). Poate că da, poate că nu, dar în rândurile următoare vom prezenta argumentele pentru care credem că, după acest scrutin, câmpinenii au așteptări mai mari de la Irina Nistor decât au avut de la Alin Moldoveanu în 2020.