Știm cu toții povestea acestui castel unic în patrimoniul cultural românesc prin încărcătura simbolică pe care o poartă fiecare detaliu al construcției. Anul acesta, în septembrie, se împlinesc 125 de ani de când savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu a decis să construiască, la Câmpina, un edificiu în memoria fiicei sale, Iulia, plecată în lumea de dincolo la doar 19 ani. Atunci, în 1893, Hasdeu a desenat primul plan al edificiului, pe care l-a numit "Castelul celor 2 Iulii". Templul închinat fiicei și devenit loc de refugiu pentru tatăl îndurerat este, astăzi, Castelul Iulia Hasdeu sau Muzeul Memorial "B.P. Hasdeu".
Prima schiță a edificiului, realizată de mână savantului, se găsește pe o filă a unui manuscris spiritist datat 3 septembrie 1893. Iar pe un alt manuscris s-au păstrat aproape nealterate de timp cuvintele lui Hasdeu: "Acest castel s-a zidit în anii 1894-1896, planul fiind dat de spiritul Juliei Hasdeu, prin medium B.P. Hasdeu, apoi desenat arhitectonic de T. Dobrescu, construcțiunea de N. Anghelescu". Așa a început povestea impresionantă a castelului de la Câmpina.
Arhitect al Ministerului Instrucţiunii şi Cultelor până în 1902 şi adept al curentului spiritist, Toma Dobrescu a modificat treptat planul castelului, conceput iniţial ca o catedrală. Se mai păstrează şi astăzi diverse desene reprezentând părţi componente ale castelului şi elemente ale decoraţiei exterioare, trasate pe hârtie de mâna lui Hasdeu. Ele demonstrează cât de mult s-a lucrat până la forma finală a construcţiei: în şedinţele de evocare, pe filele conţinând desenele realizate cu minuţiozitate, Hasdeu întreba spiritul copilei dacă ce a desenat este bine, dacă un desen „era mai bun decât celălalt”. Mai mult decât detaliile arhitectonice, impresionează suita nesfârșită de simboluri, care conferă locului o atmosferă aproape stranie.
După moartea lui Hasdeu, castelul a ajuns o ruină. A fost restaurat în 1924, apoi a suferit în urma bombardamentelor din cel de-al doilea război mondial și a fost din nou restaurat în anii 1962-1964, când Comisia Națională a Monumentelor Istorice a decis să-l transforme în muzeu. A fost deschis publicului la 9 aprilie 1965.
(Fotografiile de arhivă au fost preluate de pe site-ul Muzeului Hasdeu)
"Câmpina, România 100" este o rubrică pe care o dedicăm tuturor câmpinenilor, în Anul Centenarului Marii Uniri. Timp de 100 de zile vă vom prezenta câte o fotografie din Câmpina de altădată și același loc așa cum arată el astăzi.
Citiți și: Câmpina, România 100. Policlinica de ieri și de azi...
Câmpina, România 100. Sediul Energopetrol, la începutul anilor '30, în timpul construcției și astăzi
Câmpina, România 100. Biserica Catolică "Sfântul Anton de Padova", ieri și astăzi
Anul acesta au intrat în vigoare prevederile Ordonanței de Guvern nr.92/2021 cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor din materiale textile.
În fiecare weekend, la piața locală din comuna Provița de Jos, printre telemea, burduf, cașcavea, ouă, legume și fructe de sezon, se face tot mai remarcată o comoară dulce: mierea din Provița de Jos.
Fundația Zamolxes Câmpina a organizat un schimb de experiență pentru tineret, intitulat “Water - The Source of Life”, în cadrul programului Erasmus+, la Centrul Cultural pentru Tineret din Câmpina, în perioada 24 aprilie - 3 mai 2025.
În Câmpina, dar și în comunele din împrejurimi, sunt multe locuri și monumente care ar merita mai multă atenție, ceea ce le-ar aduce, foarte probabil, mai multă atractivitate turistică. Spre beneficiul întregii comunități. Unul dintre aceste monumente este Crucea Domnitorului de la Melicești, sat al comunei Telega.