Mircea Ionescu Quintus a fost unul dintre cei mai importanți politicieni ai Prahovei și României, veteren de război, deținut politic în perioada regimului comunist, senator și ministru al Justiției după 1990, dar și scriitor. Mircea Ionescu Quintus a fost de foarte multe ori oaspetele Câmpinei, în diferite împrejurări, cu caracter politic sau nu. Avea mulți prieteni aici, iar un lucru mai puțin cunoscut, a fost președintele de onoare al Fundației Culturale "Nicolae Grigorescu" din Câmpina.
Rămâne memorabilă o întâlnire a lui Mircea Ionescu Quintus cu câmpinenii, în noiembrie 2010. Atunci a spus cu mult umor, cum a fost prima vizită din viața sa la Câmpina: "Îmi aduc aminte că prima mea vizită la Câmpina a fost când l-am însoțit pe tatăl meu la o întâlnire a liberalilor, acum vreo... 80 de ani! Adică, nu demult, prin 1930."
Mircea Ionescu Quintus s-a născut pe 18 martie 1917, la Herson, în Crimeea, unde familia sa se refugiase în timpul primului război mondial. A fost avocat (a absolvit Facultatea de Drept a Universității București în anul 1938), veteran de război - pe ambele fronturi ale celui de-al doilea război mondial - decorat cu Ordinul Coroana României cu spade și panglici de Virtute Militară. A fost membru al Partidului Național Liberal din aprilie 1936 - "Am primit carnetul de partid după ce am ținut un discurs la dezvelirea bustului lui I.G. Duca, la Ploiești, la sfârșitul lui aprilie 1936, în prezența Guvernului liberal condus de Tătărescu", își amintea cu nostalgie Mircea Ionescu Quintus la întâlnirea de la Câmpina din noiembrie 2010.
După cel de-al doilea război mondial, din cauza apartenenței la PNL, a avut de suportat detenția în lagărele comuniste, fiind deținut politic. A fost eliberat în anul 1954. Abia după 1989 a revenit în PNL, a fost chiar președintele partidului și a îndeplinit o serie de funcții importante în stat, culminând cu cea de ministru al Justiției, în perioada 1991-1992, în Guvernul Stolojan, și apoi de președinte al Senatului României, în perioada 4 februarie 2000 - 30 noiembrie 2000. A încetat din viață la 100 de ani, pe 15 septembrie 2017.
"100 de personalități ale României și legătura lor cu Câmpina" este o rubrică dedicată Câmpinei în Anul Centenarului. Și până la 8 ianuarie 2019, de Ziua Câmpinei, vă vom prezenta personalități de ieri și de azi, din toate domeniile, și vom descoperi împreună legătura lor cu orașul nostru.
Citiți și: 100 de personalităţi ale României şi legătura lor cu Câmpina. Henri Coandă
100 de personalități ale României și legătura lor cu Câmpina. Marcel Iureș
100 de personalități ale României și legătura lor cu Câmpina. Ion Bălu

Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Nanu, a dispus, începând de miercuri, 5 august 2026, un set de măsuri menite să reducă consumul de energie electrică în toate imobilele aflate în proprietatea Consiliului Județean, ca parte a unui demers mai amplu de utilizare responsabilă a fondurilor publice.

Parcurgând Câmpina la pas ajungi și în zone care nu se regăsesc nici în pliantele turistice, nici în cele.. electorale.

Profesorul Anastase Scripcă a murit pe 4 august 1944, la ora 11.00, la vârsta de 75 ani, în locuinţa sa din Câmpina, strada Băicoianu nr. 13 (n.n. - astăzi, Strada Vasile Alecsandri). Este înmormântat în cimitirul central (Bobâlna de azi). Ulterior, meşterul popular Nicolae Goage aşează aici, în memoria sa şi a soţiei, Maria Scripcă, o troiţă din lemn sculptat,care astăzi, din păcate, nu mai există.

Teodor Ștefan Pavel este elevul de la Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” din Breaza, care a obținut cea mai mare medie la Evaluarea Națională din acest an.