Cândva i se spunea "strada de pe mal" pentru că, în cea mai mare parte, era situată pe versantul vestic al terasei Câmpina. Apoi i s-a spus Bulevardul Elisabeta. Astăzi este Bulevardul Culturii. Întotdeauna, un loc drag câmpinenilor. Cele mai importante amenajări ale bulevardului au fost realizate în perioada interbelică, în perioada în care primar al orașului era Victor Rădulescu.
Bulevardul a fost asfaltat, a fost cumpărat terenul de 10 hectare de pe versant până spre râul Prahova, s-au realizat terase, ziduri de sprijin, întreaga zonă a fost electrificată și a fost amenajat parcul de pe bulevard, cu plantații de flori, cu arbuști, alei cu scări, bănci, un pavilion pentru muzică, izvorul acela pe care îl avem și astăzi - "Gura leului". Amenajarea bulevardului de la Câmpina, din punct de vedere peisagistic, a fost realizată după planurile arhitectului belgian Emile Pinard, cel care amenajase și Parcul Herăstrău din București, dar și parcul și grădinile cantacuzine de la Micul Trianon de la Florești. Bulevardul Elisabeta a fost și a rămas peste timp unul dintre cele mai frumoase locuri din Câmpina. În zilele noastre, Bulevardul Culturii a mai trecut printr-un proces de modernizare, în perioada 2011-2012, când a fost reabilitat și parcul cu bani de la Fondul de Mediu.
(Imaginile de arhivă ne-au fost puse la dispoziție de Șerban Băleanu)
"Câmpina, România 100" este o rubrică pe care o dedicăm tuturor câmpinenilor, în Anul Centenarului Marii Uniri. Timp de 100 de zile vă vom prezenta câte o fotografie din Câmpina de altădată și același loc așa cum arată el astăzi.
Citiți și Câmpina, România 100. Sediul Energopetrol, la începutul anilor '30, în timpul construcției și astăzi
Câmpina, România 100. Sala Monovici de ieri, parcarea de astăzi...
Câmpina, România 100. Prima benzinărie din perioada interbelică, între... cazinourile de azi

În prima jumătate a secolului trecut, în care Câmpina a cunoscut cea mai mare expansiune, pornind de la cea economică, au apărut foarte multe clădiri, cele mai multe dintre ele păstrându-se până în zilele noastre.

La Catedrala Patriarhală din Capitală are loc pelerinajul la moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou - ocrotitorul Bucureștiului și ale Sfântului Ioan Iacob de la Neamț.

În ajunul marii sărbători creștine a Sfântului Mare Mc. Dimitrie, Parohia Provița de Sus, reprezentată de părintele paroh Daniel Rândașu, împreună cu membrii Consiliului Parohial și ai Comitetului Parohial, a oferit daruri bătrânilor de la Conacul Bunicii Câmpina.

Comuna Provița de Jos încheie cu succes proiectul "Amenajarea unui spațiu de promovare și comercializare a produselor locale ale producătorilor agricoli de pe raza comunei Provița de Jos", implementat cu sprijinul fondurilor europene nerambursabile prin SDL 2014-2020 GAL Dealurile Sultanului.