După sistematizarea urbană de la începutul anilor '80, zona centrală a Câmpinei arată în mare parte ca în zilele noastre. Din păcate, multe dintre clădirile istorice, unele de o frumusețe remarcabilă, s-au pierdut atunci, au fost demolate, lăsând loc blocurilor, multe dintre ele cu spații comerciale la parter.

Agenția Națională pentru Locuințe va construi la Câmpina, pe Strada Uniunea Europeană, un bloc cu 27 de unități locative (apartamente cu una, două sau trei camere). Este vorba despre un bloc cu locuințe prin credit ipotecar, pentru persoane de peste 18 ani. Solicitanții vor trebui să depună un avans și să contracteze un credit ipotecar de la una dintre băncile partenere ANL. 

Eduard Kessler, cel care în 1860 a înființat prima farmacie din Câmpina, iar în 1899 a fost primar al localității, și-a pus puternic amprenta asupra acestor meleaguri. O personalitate de excepție, recunoscută și apreciată la nivel național.

Strada Carol I, strada principală a Câmpinei de la începutul secolului trecut, bulevardul cu același nume, de astăzi, era foarte cochetă, pitorească, apreciată de vizitatorii mai mult sau mai puțin celebri. Avea clădiri frumoase, elegante, iar Bulevardul Culturii (Bd. Elisabeta din perioada interbelică), promenada Câmpinei, era o minunăție.

Imaginea de colecție reprezintă una dintre cele mai vechi cărți poștale care s-au păstrat până astăzi. O carte poștală din 1903, în care se poate vedea Strada Știrbey Vodă (actuala Republicii), cu clopotnița Bisericii de la Târg, cum i se spunea înainte, Biserica "Sfânta Treime", de la piață, cum o cunoaștem noi astăzi. O biserică veche, construită în 1828.

Probabil că destul de puțină lume știe că unul dintre cei mai cunoscuți și talentați compozitori ai României din ultima jumătate de veac, Marcel Dragomir, este câmpinean. S-a născut la Câmpina la 30 octombrie 1944 și a făcut parte dintr-o generație remarcabilă. A fost coleg de clasă, în cursurile gimnaziale, cu cel care avea să devină un mare actor, Eusebiu Ștefănescu.

Mircea Ionescu Quintus a fost unul dintre cei mai importanți politicieni ai Prahovei și României, veteren de război, deținut politic în perioada regimului comunist, senator și ministru al Justiției după 1990, dar și scriitor. Mircea Ionescu Quintus a fost de foarte multe ori oaspetele Câmpinei, în diferite împrejurări, cu caracter politic sau nu. Avea mulți prieteni aici, iar un lucru mai puțin cunoscut, a fost președintele de onoare al Fundației Culturale "Nicolae Grigorescu" din Câmpina.

Zona Câmpinei datorează în cea mare măsură dezvoltarea sa descoperirii petrolului și exploatărilor create aici la finalul secolului al XIX-lea. Petrolul era depozitat în batale săpate în pământ, apoi în rezervoare de lemn, iar mai târziu în rezervoare metalice. Societatea "Regatul Român", condusă de Anton Raky, a construit la Poiana Câmpina, în 1899, o hală din lemn, iar apoi, în 1904, a înlocuit-o cu o hală metalică, iar aici erau păstrate sculele de foraj și erau realizate rezervoarele pentru depozitarea petrolului. Au fost aduse mașini și specialiști din Germania, tablă de la Reșița, acesta fiind începutul a ceea ce mai târziu a fost Uzina Poiana.

Apropierea de București, dar și statutul privilegiat pe care Câmpina îl avea, mai ales în perioada interbelică, dar și în primii ani de după război, de oraș prosper, cu oameni bogați, iubitori de cultură și artă, au facilitat prezența pe scenele din Câmpina a unor mari artiști. Unul dintre aceștia este Constantin Nottara, care a jucat în mai multe rânduri pe scena de la Sala Monovici.

Asociația Together România derulează, în perioada octombrie 2018-februarie 2019, proiectul "NO BULLYING" care cuprinde acțiuni integrate pentru prevenirea și combaterea fenomenului de bullying din școlile locale. Este un proiect cu suport financiar nerambursabil de la Fundația Europeană de Tineret (EYF). Bullying-ul este definit ca un comportament ostil, agresiv, de luare în derâdere, de umilire a unei alte persoane.