Pictorul Nicolae Grigorescu este una dintre cele mai mari personalități ale României care au trăit la Câmpina. Este considerat fondatorul picturii moderne, iar din 1890 și până la moartea sa, în 1907, a locuit la Câmpina, localitate căreia i-a lăsat o moștenire culturală extraordinară.
Născut la 15 mai 1838, în comuna Pitaru, județul Dâmbovița, Nicolae Grigorescu s-a remacat mai întâi în domeniul picturii religioase - a realizat icoanele de la Mănăstirea Căldărușani, picturile murale de la Mănăstirea Zamfira, cele de la Mănăstirea Agapia, aici fiind remarcat de Mihail Kogălniceanu, care îl trimite cu o bursă a statului român la Paris, începând cu anul 1861. Atras de școala de pictură de la Barbizon, Grigorescu este rapid apreciat, iar șapte dintre lucrările sale au fost expuse mai târziu, în anul 1867, în cadrul Expoziției Universale de la Paris. Participă la Războiul de Independență din 1877-1878, ca pictor de front, apoi se întoarce în Franța, dar din 1890 se stabilește la Câmpina. Mai întâi locuiește cu chirie, pentru ca ulterior să cumpere un teren pe care și-a construit propria casă, din lemn, care a devenit și atelierul său de pictură. Pe locul acestei case, distrusă de un incendiu în 1918 și reconstruită de fiul marelui pictor în 1954, după planurile originale, se află astăzi Muzeul Memorial "Nicolae Grigorescu".
De ce Nicolae Grigorescu a ales Câmpina? Pentru că i-au plăcut mult peisajele din această zonă. A venit pentru prima dată la Câmpina în anul 1871, pentru a-și petrece vacanța împreună cu medicul Bernath Landway. S-a atașat imediat de acest oraș. Din mărturiile contemporanilor, Grigorescu avea locurile sale preferate pe dealul Muscel, unde se aflau și câteva pâlcuri de mesteceni, pe care a știut să-i picteze ca nimeni altul. La Câmpina își primea cu drag și prietenii. Au venit aici, în casa maestrului, Caragiale, Vlahuță, Delavrancea și mulți alții. Nicolae Grigorescu s-a stins din viață pe 21 iulie 1907, în casa de la Câmpina, fiind înmormântat în cimitirul de pe Strada Bobâlna, de unde (se spune) că a fost mutat mai târziu la Bellu, în București.
Cel mai important liceu din oraș și o stradă din Câmpina poartă astăzi numele marelui pictor. Nicolae Grigorescu, poate cel mai mare pictor al României din toate timpurile, a lăsat în urma sa o moștenire artistică impresionantă. Iar Câmpina îi datorează multe maestrului!
"100 de personalități ale României și legătura lor cu Câmpina" este o nouă rubrică dedicată Câmpinei în Anul Centenarului. Și până la 8 ianuarie 2019, de Ziua Câmpinei, vă vom prezenta personalități de ieri și de azi, din toate domeniile, și vom descoperi împreună legătura lor cu orașul nostru.
Citiți și: 100 de personalități ale României și legătura lor cu Câmpina. Florea Din
100 de personalități ale României și legătura lor cu Câmpina. Virgil Cioflec
100 de personalități ale României și legătura lor cu Câmpina. Monica Davidescu

Am reunit oferte privind meniul zilei de la restaurante din Câmpina și împrejurimi pentru a le da celor interesați posibilitatea de a alege.

Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Nanu, a dispus, începând de miercuri, 5 august 2026, un set de măsuri menite să reducă consumul de energie electrică în toate imobilele aflate în proprietatea Consiliului Județean, ca parte a unui demers mai amplu de utilizare responsabilă a fondurilor publice.

Parcurgând Câmpina la pas ajungi și în zone care nu se regăsesc nici în pliantele turistice, nici în cele.. electorale.

Profesorul Anastase Scripcă a murit pe 4 august 1944, la ora 11.00, la vârsta de 75 ani, în locuinţa sa din Câmpina, strada Băicoianu nr. 13 (n.n. - astăzi, Strada Vasile Alecsandri). Este înmormântat în cimitirul central (Bobâlna de azi). Ulterior, meşterul popular Nicolae Goage aşează aici, în memoria sa şi a soţiei, Maria Scripcă, o troiţă din lemn sculptat,care astăzi, din păcate, nu mai există.