Restituiri. O descriere a Câmpinei în jurnalul colonelului baron Karl von Gotze, în decembrie 1791

- Social -

Începând de astăzi vă vom prezenta, de-a lungul mai multor episoade, file din istoria mai puțin cunoscută a Câmpinei. Sunt informații preluate din Anuarul Societății de Științe Istorice din România - Filiala Câmpina, o publicație extrem de interesantă, care nu se adresează, însă, publicului larg, ci mai mult specialiștilor, istoricilor, cercetătorilor. Sunt povești adevărate din istoria localității și poate că unii dintre dumneavoastră vor fi interesați să le citească.

Desfășurarea conflictului ruso-austriaco-turc aduce Câmpina în paginile jurnalului redactat de colonelul baron Karl von Gotze (1743-1806), care din ordinul regelui Prusiei, Frederic Wilhelm al II-lea, a călătorit într-o misiune diplomatică secretă la Constantinopol. La întoarcere a trecut prin București, unde a avut o întrevedere cu domnitorul Mihail Șuțu. La jumătatea lunii decembrie 1791 a poposit pentru două zile la Câmpina. Remarcăm preocuparea zilnică de a nota starea vremii:
”Miercuri, 14 decembrie
Totul tot așa, fără ploaie. S-a luminat pe la amiază. M-am dus până la Câmpina, unde am ajuns după-amiază pe vremea cea mai frumoasă și cum am aflat că mai erau două etape grele până la Brașov, am hotărât să las ziua de joi pentru odihnă.
Joi, 15 decembrie
Vântul din Vest, vreme călduroasă și clară de aprilie. Zi de odihnă. M-am plimbat puțin și aș fi vrut să merg la locurile unde izvorăște țițeiul, dar era prea departe. După-amiază am primit, printr-un tătar al domnului, scrisori de la el și în sfârșit de la von Knobelsdorf, la care am răspuns îndată și le-am și expediat.
Vineri, 16 decembrie
Dimineața ceață groasă și întunecoasă. Apoi, vreme frumoasă. Am pornit cam atunci când s-a luminat de ziuă și am sosit seara la Sinaia”.

Într-o altă variantă a manuscrisului lui Karl von Gotze sunt consemnate informații mult mai importante: ”La Câmpina sunt de acum munți în toată legea și aici se află ocna, unde se taie sare și unde răufăcătorii sunt osândiți la extragerea sării. Mai înainte de Câmpina se află trei izvoare din care țâșnește țițeiul în cantitate apreciabilă. Câmpina este un orășel în care este și o mănăstire devastată. Acolo poți vedea foarte bine Muntele Sinai. Muntele Sinai este un exemplar tipic de Alpi Stâncoși, foarte abrupt și acoperit cu zăpadă. Mai jos de el se află o mănăstire cu totul devastată. Aici mai sunt doar puține case. Cam pe la 2 ore de Câmpina începi să sui pe munte. Treci de 10 ori Prahova cruciș și curmeziș. Acest râu trebuie să fie foarte repede, căci, deși pe atunci era mic și am putut să trec prin el, avea totuși o albie foarte lată de unde puteai vedea că el putea să pricinuiască mari distrugeri. Mergi de-a lungul lui până la Timiș. Acest drum este unul din cele mai anevoioase, mai primejdioase și mai înfricoșătoare, pe care le-am urmat vreodată. Mai întâi, atât de prăpăstios, încât este o minune cum au putut caii să meargă până sus. Odată sus, cotește foarte în scurt, merge de-a lungul Prahovei, care curge pe sub un  turn foarte povârnit, din care, când privești jos te cutremuri”. 

Fragment din articolul ”Călători străini despre Câmpina la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în prima jumătate a secolului al XIX-lea”, publicat de prof. Cristina Modoianu (Liceul Tehnologic Mecanic Câmpina) și prof. Gheorghe Modoianu (Liceul Tehnologic Energetic Câmpina) în numărul 3/2012 a Anuarului Societății de Științe Istorice, Filiala Câmpina.