A fost lansat cel mai nou volum cu evocări despre Câmpina al lui Alin Ciupală

- Eveniment -

Alin Ciupală nu se consideră scriitor, cu toate acestea are multe volume (singur sau împreună cu alți iubitori ai Câmpinei) cu evocări despre Câmpina. Cel mai recent dintre acestea - ”Câmpina. Un oraș cu străzi pe care câmpinenii nu trec niciodată. Evocări cu parfum de nostalgie dintr-o lume care s-a dus” - a fost lansat vineri seară, în sala ”Constantin Radu” a Casei de Cultură ”Geo Bogza”.

Lume destul de puțină, dar bună, oameni iubitori ai Câmpinei, ai scrisului sau ai poveștilor spuse de Alin Ciupală, povești cu și despre Câmpina și câmpineni. Volumul a fost prezentat de Christian Crăciun și Serghie Bucur, care au avut doar cuvinte de laudă față de volum și autor, dar mai ales față de ceea ce reușește să transmită acesta dincolo de paginile frumos colorate, care te trimit cu gândul mai mult la un album decât la un volum de evocări.
Gazda evenimentului a fost Alexandra Toma, directorul Casei de Cultură. Alin Ciupală a vorbit destul de succint despre volum, mulțumind celor care l-au ajutat și explicând prețul destul de piperat al volumului - 300 lei.
La rândul lor Christian Crăciun și Serghie Bucur s-au axat mai mult pe importanța mesajului transmis de volum. ”Alin Ciupală este memoria vie a Câmpinei și pe care ne-o aduce din când în când prin niște cărți. Mesajul volumului este excelent surprins în subtitlul volumului - Un oraș cu străzi pe care câmpinenii nu trec niciodată. De ce nu trec niciodată? Pentru că trec numai cu pașii, nu trec și cu sufletul. Pentru că sufletul este dat de memorie, de amintiri. Casele au memorie, străzile au memorie. Toate vicisitudinile vieții, de la comunism la această tehnologie modernă, sunt într-un fel sau altul, alterări ale memoriei. Ori fără memorie, nu ai suflet”, a spus profesorul Christian Crăciun.
”Totul se leagă între sens și memorie,/ Casa Ciupală mirosea a istorie, acesta este un discurs formidabil în care poetul a surprins un om complet. Aici am găsit sintetizată prețuirea unui om care a trecut sau n-a trecut pe străzile Câmpinei, dar care ne redă în câteva cuvinte o viață, o conștiință, o memorie vie pe care timpul o veghează cu discreție și îi dă putere să ne mai ofere alte cărți”, a adăugat Serghie Bucur.

• 22.10.2022 20:55 Scriitor sau nu ? ... iar ”arhitectul Petre Cerchez” nici macar nu a existat ! Sa fie vorba oare despre ofiterul Petre Cerchez din Calarasi, posibil frate al arhitectului Cristofi Cerchez ? Iata cum, fara citarea unor surse, asemenea informatii raman din pacate nefolositoare...
• 02.10.2022 16:51 Scriitor sau nu ? Nu intelegem de ce dl Ciupala refuza rolul de scriitor si chiar spune ca nu face beletristica. Ori esti istoric (si atunci furnizezi sursele si te rezumi la adevarul istoric, fara sa infloresti de la tine), ori esti scriitor si iti asumi ca faci beletristica, inclusiv fictiune. Dar, pe un subiect de memorie (esential pentru pastrarea identitatii, asa cum spunea si dl Craciun in discursul sau magistral), ar trebui lasata deoparte fictiunea, si pastrata rigoarea adevarului - nu si-ar pierde nimic din parfumul sau de inegalabil povestitor, daca ar folosi aparat critic, fundamentandu-si afirmatiile. Asa, raman niste povesti frumoase pentru copii, si e pacat. Cartile dumnealui sunt foarte originale, pentru ca nu sunt nici istorie, nici fictiune, ci un fel de combinatie rebela, care tradeaza ambele directii. E pacat sa valorifici memoria locala pervertind adevarul in acelasi timp, chiar fara sa vrei. Aproape nu exista subiect atins de dl Ciupala in cartile sale, in care adevarul sa nu sufere intr-un fel sau altul - iar marele public este perdantul principal. Sa dam doar un exemplu despre locul unde a lucrat dansul o viata, Muzeul Doftana, ca pana si acolo gasim basme: la pagina 162-163 a acestui volum, scrie cum ca regele Carol I si cu Lascar Catargiu ar fi decis ”sa faca 3 inchisori asemanatoare cu cele din Occident. L-au trimis pe arhitectul Petre Cerchez in Belgia si acesta a venit cu niste planuri de inchisoare de tip occidental. S-au facut 3 penitenciare asemanatoare la Craiova, Galati si Telega”. Or, specialistii cunosc azi faptul ca proiectantul penitenciarului Doftana a fost arhitectul roman Alexandru Savulescu...